Medic specialist în Cardiologie și Asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, dr. Nicoleta Popa-Fotea este printre tinerii specialiști pe care îi putem întâlni dimineața devreme sau seara târziu, în gardă, la Spitalul Clinic de Urgență București, locul unde, pentru ea, fiecare decizie rapidă este vitală în lupta de a reduce suferința pacientului. Medicina nu înseamnă doar diagnostic și tratament pentru dr. Nicoleta Popa-Fotea, care ne face astfel să privim cu și mai multă speranță…

După mai bine de 10 ani de la primul interviu acordat revistei Galenus, Dr. Simona Carniciu, medic primar în diabet, nutriţie şi boli metabolice, doctor în științe medicale, ne aduce în prim-plan noutățile din sfera diabetologiei moderne care trec de barierele controlului în diabet, în prezent fiind în focus transformarea metabolică. Din dorința de a înțelege rădăcina bolilor metabolice, Dr. Simona Carniciu a explorat pacientul diabetic dincolo de „setul de analize”. I-a studiat emoțiile și interacțiunile, precum și mediile care…

Medic primar pneumolog, doctor în Științe Medicale, cu competențe în endoscopie bronșică, somnologie, explorări funcționale respiratorii speciale, Dr. Adelina Roșca face parte din noua generație de medici români. Este dintre cei care – prin curaj, dăruire și onestitate – încearcă să schimbe mentalitățile adânc înrădăcinate, care conturează profilul doctorului pe care pacientul evită să-l întâlnească mai devreme de acel „prea târziu” și pe care sistemul medical autohton îl împovărează cu management defectuos și permanente lipsuri de fonduri. Din perspectiva specialistului…

Pielea reprezintă un ecosistem microbian complex, populat de bacterii, fungi, virusuri și acarieni, care coexistă în echilibru cu gazda și contribuie la menținerea homeostaziei cutanate. Microbiomul cutanat este dominat de bacterii din filumurile Actinobacteria, Firmicutes, Proteobacteria și Bacteroidetes, cu genuri precum Cutibacterium, Staphylococcus și Corynebacterium, a căror distribuție variază în funcție de regiunea anatomică și caracteristicile locale ale pielii. Microorganismele comensale și mutualiste susțin integritatea barierei cutanate, inhibă agenții patogeni și modulează răspunsul imun. Dezechilibrul acestui ecosistem (disbioza) este implicat…

Sistemul complement reprezintă o componentă esențială a imunității înnăscute, implicată atât în apărarea antiinfecțioasă, cât și în reglarea răspunsului inflamator și a imunității adaptive. Activarea sa se realizează prin trei căi principale – clasică, alternativă și prin lectina fixatoare de manoză – care converg către activarea fracțiunii C3 și formarea complexului de atac membranar. Complementul contribuie la opsonizarea microorganismelor, stimularea fagocitozei, chemotaxia leucocitară și eliminarea complexelor imune și a celulelor apoptotice. Deficiențele sau dereglările sistemului sunt asociate cu infecții severe,…

Entorsa de gleznă netratată reprezintă o leziune ligamentară a articulației gleznei care nu a fost evaluată medical, imobilizată funcțional sau reabilitată corect după traumatism. Deși poate părea o patologie minoră, entorsa de gleznă netratată poate evolua spre instabilitate cronică, durere persistentă și limitare funcțională. Pentru specialiști, mesajul cheie este simplu: absența fracturii nu înseamnă absența riscului. De ce nu trebuie banalizată leziunea Entorsa de gleznă netratată apare frecvent după inversia forțată a piciorului, cu afectarea complexului ligamentar lateral, mai ales…

Despre magneziu se știe că joacă un rol vital în buna funcționare a organismului uman, fiind implicat în sute de procese biologice. Totuși, mulți oameni se confruntă cu deficitul său fără să realizeze, deoarece simptomele sunt adesea vagi, cum ar fi oboseala sau tensiunea musculară, iar această lipsă poate avea consecințe serioase asupra sănătății. Datele arată că peste 60% dintre europeni nu ating doza zilnică recomandată. Introducere În corpul uman, magneziul este al patrulea cel mai abundent mineral și al…

Rezumat Tulburările hematologice induse de medicamente reprezintă una dintre cele mai importante categorii de reacții adverse medicamentoase prin prisma gravității lor, mai degrabă decât prin frecvență. Deși incidența lor este mai redusă comparativ cu alte tipuri de reacții adverse medicamentoase, acestea  prezintă un risc semnificativ crescut de morbiditate și mortalitate [1]. Impactul tulburărilor hematologice induse medicamentos este multiplu: pe lângă compromiterea directă a funcțiilor hematopoietice (transportul oxigenului, apărarea antiinfecțioasă, hemostaza), ele generează complicații acute (infecții severe, hemoragii majore, insuficiență de…

Variabilitatea genetică reprezintă adesea veriga lipsă în explicarea reacțiilor adverse care se instalează aparent „fără cauză”, la doze corecte și în absența unor interacțiuni medicamentoase evidente. Diferențele genetice care influențează metabolismul, transportul sau răspunsul imun pot transforma un medicament considerat sigur, într-un risc semnificativ pentru anumiți pacienți. În acest context, diagnosticul molecular redefinește interpretarea datelor farmacologice, permițând trecerea de la o abordare bazată pe valori medii la una centrată pe biologia individuală. Integrarea componentelor genetice în analiza farmacologică nu înlocuiește…