Medic primar în recuperare medicală la Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol și președintele Societății Române de Reabilitare Medicală (SRRM), prof. univ. dr. Mădălina Iliescu atrage atenția asupra importanței pe care o are reabilitarea medicală în parcursul actului terapeutic. Una dintre cauzele care pot duce la dizabilitate pe termen lung este spasticitatea post AVC. Din nefericire, pe plan local, România înregistrează estimări îngrijorătoare la acest capitol, după cum ne explică chiar dr. Mădălina Iliescu în interviul acordat pentru Galenus. Galenus:…

Face parte din generația medicilor tineri, dedicați, implicați, cu dorința de a schimba lucrurile în mai bine. Dr. Larisa Holbănel este medic specialist obstetrică-ginecologie în cadrul Centrului Medical FocusMed și spune că profesia pe care și-a ales-o este mai mult de atât, este responsabilitate și vocație. Dacă obstetrica îi oferă oportunitatea de a îngriji simultan două vieți, a mamei și a fătului, ginecologia îi permite în schimb diagnosticarea și tratarea diverselor patologii, așadar nicio zi din viața profesională nu seamănă…

Medic primar pneumolog, doctor în Științe Medicale, cu competențe în endoscopie bronșică, somnologie, explorări funcționale respiratorii speciale, Dr. Adelina Roșca face parte din noua generație de medici români. Este dintre cei care – prin curaj, dăruire și onestitate – încearcă să schimbe mentalitățile adânc înrădăcinate, care conturează profilul doctorului pe care pacientul evită să-l întâlnească mai devreme de acel „prea târziu” și pe care sistemul medical autohton îl împovărează cu management defectuos și permanente lipsuri de fonduri. Din perspectiva specialistului…

Sindromul de burnout este recunoscut pe scară largă ca o consecință a stresului profesional cronic, însă evaluarea sa rămâne predominant subiectivă, bazată pe autoraportare și instrumente psihometrice cu reproductibilitate variabilă. Această dependență de percepția individuală limitează identificarea precoce a burnoutului și complică delimitarea sa de alte entități clinice, precum depresia sau tulburările de adaptare. În acest context, identificarea unor biomarkeri biologici ar putea oferi o ancoră obiectivă pentru evaluarea vulnerabilității la stres cronic, completând instrumentele existente și reducând riscul de…

Gigantismul este o afecțiune endocrină rară determinată de secreția excesivă a hormonului de creștere (STH, numit și GH) înainte de închiderea cartilajelor de creștere (epifizelor). Excesul de GH stimulează producția hepatică a factorului de creștere 1 asemănător insulinei (IGF-1), principalul mediator al creșterii longitudinale osoase, ceea ce determină accelerarea marcată a dezvoltării scheletice și creșterea exagerată în înălțime. Deși mecanismul hormonal este similar cu cel întâlnit în acromegalie, diferența esențială constă în momentul apariției bolii. Gigantismul debutează în copilărie sau…

Orhiectomia reprezintă intervenția de îndepărtare chirurgicală parțială sau totală a unuia sau ambelor testicule, fiind indicată atât în patologia oncologică, cât și în numeroase afecțiuni urologice severe. Alegerea tipului de intervenție depinde de diagnosticul clinic, caracteristicile anatomopatologice ale leziunii, statusul endocrin și reproductiv al pacientului, precum și de obiectivele terapeutice urmărite. În oncologia urologică, orhiectomia constituie atât o procedură diagnostică, prin furnizarea materialului pentru examen histopatologic, cât și una terapeutică, prin îndepărtarea completă a sursei tumorale sau prin suprimarea secreției…

Variabilitatea genetică reprezintă adesea veriga lipsă în explicarea reacțiilor adverse care se instalează aparent „fără cauză”, la doze corecte și în absența unor interacțiuni medicamentoase evidente. Diferențele genetice care influențează metabolismul, transportul sau răspunsul imun pot transforma un medicament considerat sigur, într-un risc semnificativ pentru anumiți pacienți. În acest context, diagnosticul molecular redefinește interpretarea datelor farmacologice, permițând trecerea de la o abordare bazată pe valori medii la una centrată pe biologia individuală. Integrarea componentelor genetice în analiza farmacologică nu înlocuiește…

Anticoagulantele reprezintă o clasă esențială de medicamente utilizate în prevenția și tratamentul evenimentelor tromboembolice, prin inhibarea diferitelor etape ale cascadei coagulării. Acestea reduc riscul formării trombilor la nivel venos sau arterial, fiind indicate în patologii precum fibrilația atrială, tromboembolismul venos sau în contextul protezelor valvulare mecanice. În practica clinică, tratamentul cu anticoagulante presupune un echilibru atent între eficacitatea antitrombotică și riscul hemoragic, iar administrarea incorectă poate avea drept urmare complicații severe, inclusiv hemoragii majore sau, dimpotrivă, evenimente trombotice recurente. Regimurile…

Citocromul P450 are un rol central în biotransformarea medicamentelor, în special prin reacțiile de fază I, influențând intensitatea și durata răspunsului terapeutic. Activitatea izoenzimelor CYP poate fi modificată prin inhibiție sau inducție, cu efecte importante asupra concentrațiilor plasmatice. Inhibiția poate favoriza acumularea medicamentelor și creșterea riscului de toxicitate, iar inducția poate accelera metabolizarea, reducând eficacitatea tratamentului. În practica terapeutică sunt relevante și interacțiunile cu produse naturale, precum sunătoarea, sucul de grepfrut sau nicotina. Introducere             Răspunsul farmacologic al unui medicament…