Faceti fata caniculei prin mijloace naturale

Mijloacele fitoterapeutice pot contribui la combaterea efectelor caniculei cum sint: deshidratarea, pierderea prin transpiratie a sarurilor minerale si a vitaminelor – in special a celor hidrosolubile (solubile in apa) si instalarea unui tip de astenie consecutiva pierderilor de substante necesare vietii, datorita caldurii.

Mijloacele prin care se rea-lizeaza stoparea dezechi-librelor produse de transpiratie sint la indemina si cind afirm acest lucru ma refer, in special, la fructe si legume.

Acestea contin atit apa necesara evitarii deshidratarii sau combaterii senzatiei de sete permanenta, cit si multe zaharuri (glucoza si levuloza) cu calitati energizante, saruri minerale si vitamine. In plus, fructele si legumele ajunse in organism elibereaza apa pe care o contin printr-un mecanism retard, adica treptat, facind sa dispara senzatia de sete permanenta. Vitaminele si sarurile mi-nerale pe care le contin actioneaza ca stimulenti si activatori de metabolisme, dind orga-nismului senzatia de tonicitate; aceasta este cea care combate starea de astenie si de oboseala, provocata de caldura ridicata.

Pentru o corecta evaluare a capacitatii de rehidratare a fructelor, voi da citeva exemple: fructe cu un continut de apa cuprins intre 83-93% sint merele, perele, prunele, caisele, piersicile, afinele, lamiile, portocalele; nici celelalte fructe nu sint in general mai prejos, ele avind un continut in apa de pina la 80% din greutatea lor. Fructele contin zaharuri ca glucoza, care este energizanta, iar unele chiar si levuloza (pere, caise), care este un zahar nobil, superior. De asemenea, ele contin in general, in proportii variabile, principalele vitamine hidrosolubile (cele din complexul B, vitamina PP), precum si numerosi aminoacizi. La rindul lor, legumele, mai ales cele consumate crude sub forma de salate, contin multa apa (intre 75-95% din greutatea lor), iar pentru a enumera pe cele mai bogate, ma refer la vinete, varza, castravete, morcov, ceapa, cartof, rosii, ardei, fasole pastai etc. La fel, ele contin vitaminele hidrosolubile, pe cele din grupul B, apoi vitamina C si PP, precum si aminoacizi.

De asemenea, mai ales dupa mese, se poate bea o infuzie de ceai de menta (izma), preparat cu o ligurita de planta la o cana de ceai si infuzat numai 2 minute, dupa care se filtreaza; se indulceste mai bine cu zaharina. Este un stimulent al sistemului nervos central, din care cauza nu trebuie sa se abuzeze de el, deoarece, in cantitate mare, poate provoca neliniste si insomnie prin actiunea sa excitanta. Daca trebuie sa consumam infuzii (ceaiuri), vom profita de ocazie ca sa le alegem pe cele care au si un efect terapeutic, in functie de necesitati. Astfel, infuzia de izma e indicata in dischinezii, balonari digestive si in astenia sistemului nervos central, cea de soc are efect diuretic, sudorific si este un bun remediu pentru constipatii si obezitate, cea de frunze de afine se recomanda la guta si diabet, busuiocul este un bun stimulent digestiv si are efecte benefice in balonarile intestinale. Ceaiul din coada soricelului trebuie folosit in cazurile de astm, dischinezie biliara si balonari, cel de teci de fasole, in diabet, pancreatite si hepatite, de galbenele in bolile de ficat si in ulcer iar levantica este calmant al sistemului nervos central si se utilizeaza in dischinezie, migrene, cefalee. Musetelul este sedativ al sistemului nervos central iar bolnavii de ulcer vor avea numai de cistigat de pe urma utilizarii lui ca infuzie. Cu aceste infuzii se pot administra si medicamentele din tratamentele prescrise. Ele trebuie consumate caldute, nu refrigera-te, deoarece, in caz contrar se reduce si efectul terapeutic. S-a constatat ca bauturile reci nu sint asimilate de organism, care le lasa sa treaca liber prin aparatul digestiv; in acest mod contributia lor la racorirea corpului este iluzorie. Infuziile se obtin dintr-o lingurita de plante la o cana cu apa clocotita; se mai dau 2-3 clocote, apoi se acopera si se lasa in repaos 10-15 minute; plantele nu se fierb deoarece pierd mult din calitatiile lor terapeutice odata cu vaporii de apa degajati, care ii antreneaza, saracind astfel infuzia de substante medicamentoase.

In fine, un alt mijloc rapid de racorire este acela de a lasa sa curga apa rece de la robinet pe incheieturile miinilor, asezate cu palma in sus.

Legumele sint un adevarat rezervor de saruri minerale necesare functionarii normale a organismului. Odata cu alegerea legumelor si a fructelor pentru consum, se poate obtine si o folosire a lor in functie de calitatile terapeutice, cum ar fi:

in afectiunile cardiovasculare: usturoiul, varza si rosiile; in fenomenele de ateroscleroza: mar, prun, ceapa, usturoi;
in hipertensiunea arteriala: mar, usturoi, ceapa, cartof;in afectiunile hepato-biliare si calculoze: cartof, ceapa, rosii;
in dischinezie: patrunjel si usturoi;ca stimulent hepato-biliar: pepene, prune, morcov si vinete;ca stimulent pancreatic: vinetele si rosiile;
in astm: morcov, varza, usturoi, telina;
in diabet: mar acru, afine, ceapa;in obezitate: rosii si cartofi natur;
in osteoporoza: toate legumele si fructele; in afectiunile reumatice: mar, pepene, prun, ceapa, dovlecel, usturoi, varza;
in afectiuni ale sistemului nervos: mar, prun (sedative), ceapa, usturoi (hipnotice) etc.

Sint recomandate:

patlagina in bronsite, astm si ulcer; matasea de porumb in litiaze renale, hipertensiune, hipercolesterolemie;salcimul in icter sau gastrite; salvia in astm, diabet, dischinezie, afectiuni reumatice; sunatoarea in hepatite, colite, ulcer, teiul in insomnie ca sedativ urzicile si in diabet, obezitate sau acid uric crescut.

In timpul verii este foarte indicata consumarea infuziei de urzici (chiar si cele uscate), cite 500 g zilnic, mai ales in perioadele de efort fizic. Urzicile au numeroase saruri si vitamine, avind calitatea de a face sa dispara senzatia de sete.

Farm. Primar, Mircea Teodosiu

Revista Galenus