Molecula de resveratrol combate efectele negative ale dietelor bogate in grasimi

Laura Matei

Un grup de cercetatori de la National Institutes of Aging laboratory din Baltimore, impreuna cu specialisti din Australia si Spania, sub conducerea dr. David Sinclair, profesor de patologie la Harvard Medical School, a efectuat recent un studiu pe baza moleculei de resveratrol, prin care s-a demonstrat ca va fi posibil ca populatia sa fie ferita de efectele daunatoare ale dietelor bogate in calorii si grasimi, o problema majora a societatii moderne. Descoperirea a fost publicata luna aceasta in Nature Magazine.

Resveratrolul, o substanta din componenta vinului, este posibil sa fie un elixir al tineretii, reducand si stopand aparitia semnelor imbatranirii. Studiul arata ca soarecii obezi carora li s-a administrat o dieta bogata in calorii au trait mai mult si au avut cordul si plamanii mai sanatosi dupa ce li s-a administrat resveratrol. Molecula a inversat activitatea tipica a genei asociate cu afectiunile cardiace, diabetul si alte afectiuni legate de obezitate. Conducatorii studiului au declarat: „Modificarile pozitive pe care le-am observat la cobaii obezi tratati cu resveratrol (care sunt mult mai apropiati de oameni pe scara evolutiei decat orice alt organism tratat cu aceasta substanta), cum ar fi cresterea sensibilitatii la insulina, descresterea nivelului glucozei sunt indicatori clinici care ne sugereaza ca putem interveni in afectiunile asociate procesului imbatranirii: cele doua tipuri de diabet, afectiunile cardiace si cancer. Numai in timp si dupa mai multe cercetari, vom avea certitudini…”. Acest studiu recent este primul care prezinta rezultatele folosirii acestei substante la mamifere.

In 2003, cercetatorii au descoperit ca, in urma tratarii drojdiei cu resveratrol, data de expirare se prelungea cu pana la 60%. Studii ulterioare au aratat ca substanta a marit perioada de viata la viermi si muste cu pana la 30% si la pesti cu pana la 60%. Resveratrolul face parte din grupa fitoalexinelor, pe care plantele le produc in conditii de mediu stresante (modificari de clima, atacul insectelor sau animalelor etc.). Principala sursa de resveratrol o constituie strugurii. Coaja strugurilor proaspeti contine 50-100 micrograme resveratrol/gram, in vreme ce vinul rosu are o concentratie de 1.5 – 3 milligrame/l. Se pare ca aceasta molecula sta la baza efectului de reducere a colesterolului pe care il are vinul rosu si acest lucru ar putea explica de ce persoanele care au o dieta medite-raneana (in care consumul de vin este caracteristic) au un risc scazut al bolilor cardiovasculare.

Alte proprietati le moleculei de resveratrol
Intr-un studiu realizat de Pezzuto si coleg. (Jang, M., Cai, L., Udeani, G.O., Slowing, K.V., Thomas, C.F., Beecher, C.W.W., Fong, H.H.S., Farnsworth, N.R., Kinghorn, A.D., Mehta, R.G., Moon, R.C. and Pezzuto, J.M. Science, volumul 10:218-221, 1997) s-a demonstrat ca resveratrolul a fost eficient in cele trei faze ale cancerului. De asemenea, s-a demonstrat activitatea antioxidanta si antimutagenica a resveratrolului, precum si niveluri crescute ale chinon-reductazei, o enzima capabila de detoxifiere in cazul carcinogenezei.

Molecula de resveratrol este o fitoalexina polifenolica. Exista sub forma a doi izomeri: cis- (Z) and trans- (E). Cis-resveratrolul poate trece la forma trans daca este incalzit sau expus la radiatia ultravioleta. esveratrolul se gaseste ca supliment nutritional si nu ca un agent terapeutic. Este adesea numit nutraceutic, la fel ca alti compusi bioactivi din plante, studiati pentru potentialele aplicatii clinice: curcumina, EGCG, silibinina etc.

Resveratrolul este eliminat din organism rapid, in mai putin de 30 de minute. Quercitina si lecitina, alti nutrienti, par sa prelungeasca prezenta resveratrolului in organism. De obicei, acestia sunt inclusi in multe suplimente care contin resveratrol.
Experimente pe variate tipuri de celule si sisteme subcelulare izolate in vitro au demonstrat multiple mecanisme in activitatea farmacologica a resveratrolului. Aceste mecanisme includ inhibitia factorului de transcriptie NF-kB, citocromului P450, izoenzimei CYP1A1 etc. Resveratrolul se afla sub o extinsa cercetare ca agent chemopreventiv.

Resveratrolul a fost raportat ca eficient impotriva disfunctiilor celulelor neuronale si impotriva mortii celulare si este eficient impotriva maladiilor Huntington si Alzheimer. Cercetatorii de la Northeastern Ohio Universities College of Medicine si Ohio State University arata ca molecula de resveratrol are o actiune inhibitorie directa asupra fibroblastilor cardiaci si poate inhiba progresia fibrozei cardiace. iovalabilitatea resveratrolului depinde de formele sale conjugate: glucuronat si sulfonat, chiar daca majoritatea studiilor in vitro folosesc forma agliconica a resveratrolului.

Mecanismele prin care molecula de resveratrol ar putea prelungi viata nu sunt inca intelese, dar acest lucru pare sa functioneze prin inhibarea lipazei, reducand absorbtia grasimii in peretii intestinali. umai in forma trans molecula este capabila sa activeze gena SIRT 1 in vitro. Este de asemenea forma predominant gasita in coaja de strugure rosu (strugurii rosii din anumite regiuni, cum ar fi Hudson Valley in New York, au adesea o concentratie mai mare de resveratrol, datoritã diferentelor de clima – umiditatea ridicata si implicit atacurile fun-gice crescute). Recent, Kaeberlein si coleg. au adus in discutie aceasta teorie, care reuneste resveratrolul, SIRT 1 si reducerea de calorii. olecula de resveratrol pare sa potenteze efectul unor medicamente antiretrovirale, impotriva HIV in vitro.

Resveratrolul este un antioxidant puternic produs de anumite plante ca un raspuns de aparare impotriva unor leziuni sau a actiunii anumitor fungi. De regula, se afla in pielita strugurilor, in alune, dude si, in mod special, in vinul rosu. Cercetatorii opineaza ca aceasta molecula poate fi motivul pentru care francezii au speranta de viata marita si se bucura de o sanatate remarcabila, in ciuda alimentatiei bogate in calorii si grasimi. Fenomenul a fost denumit „paradoxul francez”. Molecula a fost prima data izolata intr-un extract de Cassia quinquangulat (o leguma din Peru), in 1974.

Revista Galenus