Rolul farmacistului in farmacia cu circuit deschis

Rolul farmacistului in farmacia cu circuit deschis este de consiliere a pacientului in afectiuni usoare care nu necesita consult medical si de indrumare catre medic/spital atunci cind gravitatea situatiei o impune, de consiliere cu privire la modul de administrare a medicatiei recomandata de catre medic, de avertizare asupra reactiilor adverse care pot aparea si a efectelor secundare (de exemplu disconfort gastric/ulcer gasto-intestinal in cazul administrarii de AINS, mai ales la aministrare cronica sau la pacientii cu risc, intoleranta la anumite substante, posibile efecte teratogene la administrarea anumitor medicamente la gravide, in special in primul trimestru de sarcina), de informare asupra unor asocieri de medicamente sau alimente care ar putea scade eficacitatea medicatiei (de exemplu administrarea concomitenta a anticonceptionalelor orale cu tetraciclinele, vitamina C, asocierea tetraciclinelor cu lactate sau saruri de Ca2+, Al3+, Fe2+, Bi3+, Mg2+ – antiacide orale), de avertizare asupra unor asocieri contraindicate sau care se fac cu precautii (de ex asocierea AINS la pacientii in tratament cu anticoagulante orale, sau la pacienti cu astm bronsic cu/fara componenta alergica, asocierea medicamentelor betablocante (neselective tip propranolol) la pacienti in tratament cu hipoglicemiante, sau si selective la persoane in tratament cu medicamente antiastmatice sau antidepresive (in cazul antidepresivelor, doar pentru betablocantele lipofile), utilizarea bauturilor sau medicamentelor OTC care contin cafeina la bolnavi de guta).

Are rolul de a informa bolnavul sau apartinatorul acestuia, atunci cind este necesar, despre administrarea cu precautie a anumitor grupe de medicamente (de ex chinolone si tetracicline administrate la copii pina la pubertate).

Atunci cind este cazul, pentru binele pacientului farmacistul trebuie sa ia legatura cu medicul prescriptor pentru clarificarea unor neconcordante (de ex prescrierea a doua medicamente din aceeasi clasa care administrate concomitent ar putea duce la scaderea efectului prin competitie pentru situsurile de legare sau la exacerbarea RA – asocierea mai multor benzodiazepine duce la antagonizarea reciproca a efectelor, asociere de inhibitori de conversie ai angiotensinei, fara un beneficiu terapeutic care sa justifice schema de tratament).

Farmacistul care lucreaza intr-o farmacie cu circuit deschis poate avea un rol important in educarea populatiei atit in ceea ce priveste medicatia OTC cit si in tratamentul recomandat de medic (unde, in special trebuie sa i se sublinieze ca tratamentul ii este destinat numai lui si doar in situatia respectiva, ca administrat in alte conditii, chiar daca simptomele pot fi asemanatoare, poate avea efect nociv asupra lui/altei persoane), dind dovada de profesionalism si promptitudine in furnizarea informatiilor cit mai clar, intr-un limbaj cit mai accesibil bolnavului. Rolul sau nu este numai acela de a elibera medicamentul, ci si de a se asigura ca informatia pe care o transmite o data cu eliberarea acestuia a fost deplin inteleasa, ca schema de tratament va fi respectata si ca in cazul unor manifestari nedorite sau grave va lua legatura cu medicul sau farmacistul in cel mai scurt timp.

Nu trebuie exagerat efectul benefic medicamentului sau subliniate excesiv posibilele reactii adverse ale medicamentelor; este foarte important ca pacientul sa aiba incredere ca medicatia pe care o va primi este cea adecvata starii lui de boala. De aceea este foarte importanta si colaborarea intre medici si farmacisti, pentru a se evita nerespectarea posologiei sau intreruperea medicatiei fara acordul/instiintarea medicului.

Farmacistul trebuie sa indrume/recomande pacientul(ui) sa informeze medicul si farmacistul si de medicamentele OTC pe care le consuma in mod obisnuit, poate sa faca recomandari in ceea ce priveste dieta/alimentatia in cazul administrarii anumitor medicamente (corticosteroizi, AINS, antidepresive IMAO neselective), il informeaza pe bolnav de riscurile la care se expune in cazul refuzului de a se prezenta la medic in situatii in care este indicat acest lucru, despre efectele nocive pe care automedicatia le poate avea, fara consultarea medicului specialist.

Este importanta implicarea farmacistilor in studii de farmacovigilenta si farmacoepidemiologie, lucru care din pacate in Romania nu este foarte bine pus la punct, in special in farmaciile de circuit deschis. Nu exista un sistem centralizat de inregistrare si raportare a reactiilor adverse, ca si un sistem informatic care sa permita vizualizarea medicatiei pe care un bolnav cronic o primeste lunar (de exemplu in cazul bolnavilor cu polipatologii, care primesc consultatii de la medicul de familie si de la alti specialisti).

Pacientul are dreptul la intimitate si la un tratament demn, este importanta pastrarea secretului profesional. In acest sens in unele tari exista un spatiu special amenajat pentru discutii cu bolnavul.

In farmacia de spital, contactul cu bolnavul este mai redus (cu exceptia farmacistului clinician), in schimb este mult usurata colaborarea cu medicul prescriptor.

Farm. Anca Vatasescu

Bibliografie:

1. Aurelia Nicoleta Cristea – Tratat de farmacologie generala Edit. Medicala ed. I, 2005;
2. Farmacologie generala, Edit. Didactica si Pedagogica Bucuresti,1998;
3. Dobrescu Dumitru – Farmacoterapie practica, Edit. Medicala Bucuresti, 1989.

Revista Galenus