Din istoricul medicinei biocriminalistice

Bucuresti, 23 octombrie 1862, Jurnal
Dr. Gr. Asanache

Desfacandu-se acel pachet in prezenta noastra, s-au gasit o basma de panza de Olanda patata cu sange, un peschiv cleios, botit si scrobit pe alocurea si o bucatica de sticla de geam manjita cu coca, care avea pe muchie ceva sange ca o dunga de o lungime ca 3 centimetri.
… am constatat cele urmatoare:

• coca pe sticla era curat amydon fiert, iar nu destrina. Pata pe muchie este sange.
• scrobeala si botitul peschivului pe alocurea devine de vreo zeama indulcita cu sachar, iar nu de scrobeala.
• sange de om este constatat pe basma insa daca este din nas sau din rana sau din vreo zgarietura, chimia nu are mijloace a constata un lichid ce este tot acela, insa subsemnatii, povatuindu-se de aceasta imprejurare delicata au constatat urmatoarele incercari: indoindu-se basmaua de nas dupa indoiturile firesti, am observat ca aceasta basma a servit pentru pansament (legatura) si chiar la mana, pentru cuvintele urmatoare: petele de sange aflate pe basma corespund la indoiturile basmalei, legandu-se cineva cu ea la mana; supuindu-se sangele la cercetarea microscopica au dovedit cu probabilitate ca contine parti de epiderme, iar nu de epiteliu.

Din cele mai sus aratate, subsemnatii rezulta parerea urmatoare:

• ca partile scrobite pe peschiv nu au analogie cu coca dupa bucatica de geam;
• ca petele de sange pe basma pot fi cu probabilitate mai mult din zgarietura sau rani decat din nas;
• ca cel ce a spart geam s-a zgariat chiar la fapta comisa, fiindca se afla sange pe mica bucatica de geam.

G. Athanasovici, Hepites, P. Brusst".
(Arhivele Nationale Bucuresti, Fond Ministerul de Interne, Serviciul sanitar, Inventar 359, dosar 45/1862, fila 161)