O abordare a factorilor de risc cardiovascular

Nivelele sangvine crescute de colesterol
si trigliceride

Rezumat
S-a demonstrat faptul ca nivelele serice crescute ale colesterolului total si trigliceridelor sunt factori de risc cardiovascular importanti, data fiind asocierea puternica dintre acestia si dezvoltarea bolii coronariene; de aceea, orice masura luata in vederea scaderii valorii acestor parametri este menita sa scada morbiditatea si mortalitatea.

Nivelele serice crescute ale colesterolului total si trigliceridelor, alaturi de ceilalti factori de risc cardiovascular (nemodificabili: varsta, sexul sau ereditatea, sau modificabili: hipertensiunea arteriala, fumatul, obezitatea, intoleranta la glucoza, diabetul zaharat, consumul de cocaina si factorii comportamentali – stresul) sunt conditii care cresc riscul de a dezvolta boala cardiovasculara. Bolile cardiovasculare sunt cauza majora de morbiditate si mortalitate in intreaga lume. Majoritatea cazurilor au ca punct de pornire ateroscleroza, o conditie in care se acumuleaza colesterol si alte grasimi, tesut fibros si calciu in peretii arterelor mari si medii, rezultand o structura numita placa aterosclerotica.

In boala coronariana, arterele care hranesc muschiul cardiac (miocardul) sunt ingustate si rigide, iar cand aceasta ingustare atinge un nivel critic, fluxul sangvin catre portiunea din inima aprovizionata de catre acea artera este scazut, iar aceasta poate conduce la durere toracica (angina pectorala), declansata in mod tipic de efortul fizic. Daca un vas de sange ingustat este blocat complet de un tromb – cheag de sange, zona aflat distal de blocaj nu va mai primi oxigen si nutrienti, conducand la infarctul de miocard. Faptul ca placa atreosclerotica are un continut mare de colesterol este cunoscut de la jumatatea secolului 19. Totusi, numai in secolul 20, cand masurile igienice generale au redus mortalitatea de cauza infectioasa si au crescut speranta de viata, s-a realizat impactul enorm al aterosclerozei asupra sanatatii generale.

Nivelele serice crescute ale lipidelor sunt frecvent intalnite in populatie, fiind considerate factori modificabili importanti de risc cardiovascular. Totusi, exista o confuzie considerabila in legatura cu rolul colesterolului ca si factor de risc cardiovascular.
Studii epidemiologice au demonstrat ca nivelul seric total al colesterolului este un factor de predictie important al probabilitatii unui individ de a dezvolta boala coronariana si, la un nivel mai scazut, un accident vascular cerebral. Valorile sub 200 mg/dl sunt considerate normale, iar cele intre 200 si 239 mg/dl corespund unui risc intermediar (valori de "granita"). Valorile peste 240 mg/dl corespund unui risc crescut de infarct miocardic, mai mare decat dublul riscului corespunzator unor valori sub 200 mg/dl.
Colesterolul total este compus din anumite fractiuni. Cele mai importante si mai bine studiate sunt lipoproteinele cu densitate mare (HDL colesterol) si lipoproteinele cu densitate scazuta (LDL colesterol). Nivelele serice ale acestor fractiuni si relatia dintre ele ar putea fi mai relevante decat nivelul seric al colesterolului total in predictia riscului cardiovascular. Un nivel seric al LDL colesterolului peste 160 mg/dl este, in mod cert, asociat cu risc crescut, in timp ce valori intre 130 si 159 mg/dl sunt asociate cu un risc mediu. Pe de alta parte, HDL colesterolul reprezinta fractiunea protectoare impotriva bolii coronariene; cu cat nivelul de HDL este mai crescut, cu atat riscul este mai scazut. In mod ideal, nivelul de HDL ar trebui sa fie de cel putin 35 mg/dl; un raport intre LDL si HDL mai mare de 3,5-4 este, in general, considerat a creste riscul.

Multe studii au esuat in a arata o contributie independenta a nivelelor crescute de trigliceride serice, o alta componenta lipidica a sangelui, la riscul cardiovascular. Totusi, date recente suge-reaza ca trigliceridele ar putea fi un factor important de predictie a riscului, in special la femei si la cei cu diabet zaharat. In timp ce profilul lipidic al unui individ este afectat de varsta (colesterolul total creste odata cu inaintarea in varsta), sex (femeile tind sa aiba nivele mai inalte de HDL) si ereditate (valori serice crescute ale lipidelor tind sa se agrege in familii, anumite familii avand nivele foarte inalte), intre-gul tablou poate fi influentat in mod semnificativ de modificarile stilului de viata. Ca si alte procese patogenice degenerative, ateroscleroza are nevoie de ani pentru a se dezvolta, iar dieta joaca un rol important, dupa cum arata cantitatea crescuta de colesterol si alte grasimi de la nivelul depozitelor din peretele arterial. Studii desfa-surate atat pe oameni, cat si pe animale au aratat o legatura puternica intre obiceiurile alimentare si ateroscleroza.

O dieta saraca in grasimi saturate si colesterol va scadea nivelul seric al colesterolului cu aproximativ 5%, dar eficienta acestei diete este variabila in functie de individ. Regula generala este aceea ca riscul de boala coronariana scade cu 2% pentru fiecare scadere cu 1% a nivelul seric al colesterolului total. Reducerea consumului de alcool (la cei cu consum zilnic) si scaderea in greutate a celor supraponderali sau obezi pot reduce in mod semnificativ nivelul seric de trigliceride. Exercitiul fizic practicat in mod regulat va scadea trigliceridele si va creste HDL colesterolul; oprirea fumatului va creste, de asemenea, HDL colesterolul. In cazul celor cu nivele crescute ale colesterolului total si LDL colesterolului, dieta si exercitiul fizic ar putea sa nu fie suficiente pentru o reducere semnificativa a valorilor lipidice, fiind necesara asocierea dintre aceste masuri igieno-dietetice si medicamente hipolipemiante.