Tratamentul medicamentos si grupele de risc

Dr. Farm. D. Hurduc

Rezumat
Unele medicamente sunt bine tolerate de unii subiecti si cu risc pentru altii, deoarece trebuie precizat de la inceput ca terapia este o problema individuala. Se impune precizarea grupelor de risc la tratamentul medicamentos si acestea sunt: copiii nou-nascuti (sugari si cei putin mai mari), femeile insarcinate, mamele care alapteaza, oamenii in varsta, subiectii care sufera de boli cronice, in special cei hepatici si cei renali.

In cazul bolnavilor apar-tinatori acestor categorii cu risc, se impune alegerea riguroasa a medicamentelor potrivite, a dozelor echilibrate si urmarirea indeaproape a efectelor produse de medicamente.

a) Sugarii si copiii mai mici
Calculul posologiei la copii este complicat si trebuie sa se tina seama de varsta si de greutatea corporala. La nou-nascuti, sistemul enzimatic hepatic nu este complet dezvoltat si medicamentele nu sunt asa de repede metabolizate ca la adulti, existand astfel riscul de supradozaj. In primele sase luni de la nastere, rinichiul acestora este incapabil sa excrete medicamentele asa de eficace ca si adultul si tocmai de aceea apare supradozajul in sangele circulant. Proportia de apa corporala la noii nascuti prematur este de 85% din greutate, iar pentru copiii nascuti la termen este de 70% din greutatea corporala, si la adulti este de 55%.

b) Femeia insarcinata
Medicamentele folosite de femeia insarcinata pot traversa placenta si trec in patul sangvin al fatului. In anumite perioade de sarcina, unele medicamente, chiar si cele anodine, pot antrena ano-malii in dezvoltarea fatului, intarzieri de crestere in uter, sau dupa nastere, unele medicamente prezinta efecte indezirabile asupra femeii insarcinate si separarea medicamentelor cu si fara efecte indezirabile este greu de realizat. Aceasta terapie cade in sarcina medicului specialist.

Numai din acest exemplu se impune stransa colaborare intre medic si farmacist in materie de terapie. In timpul sarcinii este exclusa folosirea drogurilor, tutunului, alcoolului. Medicul specialist pe de o parte, si farmacistul pe de alta parte, sunt cei care pot aprecia factorii de risc in timpul sarcinii, atunci cand femeia foloseste unul sau mai multe medicamente. Problema se pune, in mod special pentru medic, daca femeile suferind de epilepsie, hipertensiune arteriala, diabet pot sau nu folosi medicamentele specifice bolilor lor. Medicul are competenta sa avizeze asupra acestor situatii.

Sarcina are trei stadii (trei trimestre) si in functie de trimestru, medicamentele folosite pot avea efecte diferite asupra mamei, fatului sau amandurora, de aceea medicul schimba schema de tratament de-a lungul sarcinii. Cea mai critica perioada este in primele trei luni de sarcina, cand medicamentele pot induce si modifica dezvoltarea organelor fatului sau pot provoca malformatii congenitale – gauri palatinale, teratogenii, focomelii. In perioada 3-6 luni, unele medicamente pot provoca intarzieri in cresterea fatului, sau asupra greutatii corporale a pro-geniturii. In ultimul trimestru al sarcinii, unele medicamente pot induce tulburari respiratorii la nou-nascuti sau pot modifica travaliul la nastere.

Placenta este o bariera intre sangele matern si cel al fatului: ea permite patrunderea moleculelor nutritive de dimensiuni mici si intrarea lor in circuitul sangvin al fatului si impiedica patrunderea elementelor mari. Moleculele me-dicamentelor sunt fragmente mici si pot patrunde prin bariera placentara si ajung la fat, de aceea terapeutica femeilor insarcinate trebuie stabilita cu grija numai de specialisti.

c) Femeile care alapteaza
Medicamentele trec in laptele matern, din sangele mamei si acelea care se dizolva in grasimi trec in lapte in cantitati mari. Un copil alaptat la san primeste prin laptele matern si o parte din medicamentele utilizate de mama, de exemplu: antibioticele, sedativele folosite de mama produc somnolenta copilului si cauzeaza pro-bleme de alimentatie ale progeniturii, alte medicamente reduc lactatia mamei.

d) Subiectii varstnici
Modificarile fiziologice aduse de varsta si nevoia crescanda de medicamente a acestora creeaza o antinomie greu de rezolvat. Ficatul si rinichiul varstnicilor sunt mai putin eficace, iar metabolizarea, eliminarea deseurilor este ingreunata, conditii in care apare riscul supradozajului, precum si inte-ractiile moleculelor active folosite. La varstnici, diverse organe, precum sistemul nervos, creierul sunt mai sensibile si ca urmare probabilitatea efectelor secundare ale medicamentelor este mai mare. Scaderea imunitatii varstnicilor ii expune la infectii, alergii, deoarece medicul cauta sa nu faca exces de medicatie, in cazul acestei categorii de bolnavi.

e) Subiectii cronici si in special cei cu afectiuni hepatice si renale reactioneaza in mod diferit la tratamentul cu medicamente. Ficatul modifica structura chimica a unui mare numar de medicamente, fractionandu-le in fragmente mai mici, in timp ce rini-chiul le excreta prin urina. Daca functiile hepatice si renale sunt diminuate sau modificate din cauza bolii, efectele medicamentelor asupra bolnavului pot fi marite, deoarece la acesti bolnavi trebuie restranse, iar dozele administrate sa fie mai mici decat la subiectii cu aceste doua organe sanatoase. Renalii sunt mult mai usor expusi la efecte secundare induse de medicamente si acestea pentru doua ratiuni:
– acumularea de medicamente, pentru ca excretia este redusa – o afectiune renala poate provoca o pierdere de proteina prin urina, ceea ce duce la pierderea de proteina plasmatica, caz in care o mare parte din medicamente ramane nelegata de aceasta proteina din sange, fiind astfel libere si deci, active ;
– ciroticii si cei cu hepatita cronica au scazuta capacitatea de metabolizare a medi-camentelor si, ca ur-mare, apare un tablou de acumulare. La cirotici, unele medicamente pot provoca o coma hepatica, din cauza alterarii functiilor hepatice.

Farmacistul care inmaneaza medicamentul nu este lipsit de responsabilitate in cazul femeii insarcinate, el fiind un specialist in structuri chimice, in fenomene de mezomerie pozitiva sau negativa, in metastabilitatea moleculelor active terapeutic, in stereochimie etc.

Referitor la tratamentul medicamentos al varstnicilor, trebuie precizat ca acestia sufera de confuzii si uita, mai ales cand li se administreaza sedative, deoarece medicul trebuie sa precizeze exact timpul si doza cand medicamentul trebuie administrat. Confuziile varstnicilor nu sunt cauzate numai de senilitate sau cvasisenilitate, ci si de medicamente prost administrate. Prescriptiile medicale pentru varstnici trebuie sa fie scrise lizibil si chiar formulate, tocmai pentru a evita erori, uneori fatale.