Specii putin cunoscute in Romania (X)

Dr. Farm. Ovidiu Bojor

Speciile genului Cimicifuga racemosa sunt asemanatoare. Au un rizom gros, cu tulpina aeriana inalta de 1-2 m. Frunzele inferioare sunt foarte mari si lung petiolate. Inflorescenta se prezinta sub forma unui racem simplu, cu flori neramificate care cad de timpuriu, avand o culoare verde-deschis si multe stamine. Semintele sunt de culoare bruna, au 3,5 mm si sunt acoperite de solzi mici. Specia Cimicifuga racemosa de la care se utilizeaza rizomul (Rhizoma Cimicifuga) este mai mica decat specia europeana. Compozitia chimica este complexa, fiind formata din ulei palmitic, oleic si acizi salicilici, cimigonite, taninuri si uleiuri esentiale si derivati ai cycloartanolului (triterpenele tetraciclice, oxidate si ciclizate).

Actiune biologica
Specialistii in domeniu au cercetat actiunea terapeutica, eficienta si precautiile, aspecte care trebuie luate in calcul la administrarea preparatelor din aceasta planta, in simptomele cauzate de menopauza. Substantele active influenteaza sistemul endocrin de reglare, similar estrogenilor endogeni. Pentru o scurta durata, actiunea, legata de receptorii estrogeni, se exercita la nivelul tesuturilor vaginale. De asemenea, s-au efectuat studii si in ceea ce priveste eficienta si riscul terapeutic al preparatelor din rizomii de Cimicifuga racemosa in tratamentul simptomelor neurovegetative cauzate de menopauza.
Aceste studii au fost validate de numeroase institute internationale. Simptomele somatice au fost determinate prin controale citologice vaginale, prin examinarea frotiurilor secretiilor si masurarea secretiilor gonadotropice. Studiile clinice care au folosit TSH (terapia de substitutie hormonala) au fost publicate in numeroase reviste de specialitate. Cercetarile au vizat in special produsul Remifemin, standardizat pe baza continutului rizomului in glicozide triterpenice, in Germania, Australia si SUA. Eficienta produsului Remifemin a fost testata pe un lot de 86 de femei ce prezentau tulburari in climacteriu (perioada care urmeaza dupa ultima menstrualtie), cu risc la TSH sau care au optat pentru o terapie naturala.

In cadrul unui alt studiu clinic efectuat pe 36 de femei care aveau contraindicatii la TSH sau care au optat pentru preparatele nehormonale de sinteza, s-au folosit doze de 8 mg/zi de extract din rizomii acestei plante sau 40 de picaturi de extract fluid de doua ori pe zi, timp de 12 saptamani. S-a constatat o imbunatatire simtitoare a simptomelor postmenopauza si s-a raportat o actiune asemanatoare, nu identica, asupra receptorilor estrogeni. Un studiu si mai recent, realizat pe 152 de paciente, sugereaza alt mod de actiune decat cel hormonal estrogenic.
Acteina identificata in aceasta planta a fost studiata in tratamentul bolilor arteriale periferice, avand rezultate promitatoare. Produsele fitofarmaceutice din Cimicifuga racemosa nu au contraindicatii si nici nu prezinta reactii adverse. Nu sunt recomandate in timpul sarcinii.

Bibliografie selectiva:
Beuscher, N. ,Cimicifuga racemosa L. Black cohosh, Z. Phytotherapy, 1995, 301-310.Dükner E. M., Kopanski L., Jarry H., Wurrke W. – Effects of extracts from Cimicifuga racemosa on gonadotropin release in menopausal women and ovariectomozited rats, 1991, Planta Med. 57; 42-153.Foster S., Black cohosh, Cimicifuga racemosa – A literature review. Herbal Gram, 1999, 46; 35-50. Snow J. M. – Cimicifuga racemosa (L.) Nutt (Ranunculaceae). Protocol J. Botanical Med., 1996, 17-19.Warnecke G. – Influencing menopausal symptoms with a phytotherapeutical agent: Successful therapy with Cimicifuga mono-extract, 1985, Med. Welt 36; 871-864.