Suplimente hipocolesterolemiante

Printre bolile cronice degenerative cu prevalenta maxima, cele legate de aparatul cardiovascular ridica probleme deosebite. Aceste afectiuni intereseaza grupe populationale din ce in ce mai tinere si, de cele mai multe ori, in etiologia lor se regasesc grave greseli alimentare. Desigur, erorile si efectele lor se acumuleaza in timp. In randul acestor greseli, citam alimentatia bogata in grasimi si in dulciuri, densa caloric si saraca in nutrimente bioactivie.

Alimentele dislipemiante consumate timp de 5-10 zile nu pot sta nici pe departe la originea unor tulburari consistente ale profilului lipidic si, implicit, la formarea si dezvoltarea placilor de aterom. Dar este de retinut ca factorii dislipemianti alimentari actioneaza in intervalul respectiv cu mare intensitate. Daca se adauga alimentatiei dezechilibrate uzuale, poate avea efecte negative asupra sanatatii aparatului cardiovascular (si nu numai), pe termen lung.

In consecinta, ne-am gandit sa abordam in acest articol cateva dintre elementele nutritionale care, prezente in alimente sau administrate sub forma de suplimente pot avea, pe termen lung, efecte pozitive in normalizarea colesterolemiei si a nivelului ridicat de LDL – colesterol.

As dori sa repet si aici ce am spus si cu alte ocazii: suplimentele nu au efecte miraculoase. Efectele lor se coreleaza cu cele ale unei alimentatii si ale unui stil de viata sanatos si, in plus, se instaleaza treptat, in timp. Niciunul dintre produsele de mai jos nu este un panaceu si nici nu produce efecte sanogenetice la o administrare scurta si inconsistenta. In plus, administrarea unor doze eficiente poate fi insotita de efecte adverse, asa incat utlizarea fara sfat de specialitate poate ridica probleme.

Dar sa vedem la ce putem apela, dincolo de medicatia hipocolesterolemianta clasica, pentru a normaliza profilul lipidic sangvin:

1. Acizii grasi polinesaturati (PUFA)

• Acizii Omega-6 – acidul linoleic: in toate testele clinice efectuate pana in prezent, substituirea grasimilor saturate (SFA) cu grasimi polinesaturate (PUFA) a coincis cu o reducere a colsterolului total si a LDL-colesterolului seric. Aceste efecte au fost maxime pentru acidul linoleic (fata de alti acizi grasi nesaturati), atunci cand a inlocuit in dieta acizii grasi saturati (1);
• Acizii Omega-3: nici acidul alfa-linolenic, nici acizii cu lant lung, EPA si DHA, nu au o actiune directa pe nivelul colesterolului, desi este descris efectul de normalizare a trigliceridelor plasmatice. De asemenea, sunt cunoscute alte mecansime prin intermediul carora substantele din aceasta categorie au actiune favorabila asupra vaselor si inimii.

2. Fibrele alimentare
Numeroase teste clinice au demonstrat ca aportul ridicat de fibre, indeosebi de fibre solubile (cum sunt cele din leguminoase si ovaz), scade colesterolul si LDL-colesterolul. Chiar FDA (US Food and Drug Administration) a aprobat inscrierea urmatorului text pe produsele din ovaz care contin cel putin 0,75 g de fibre solubile pe portie "fibrele solubile din alimente de tipul produselor integrale din ovaz, ca parte a unei diete sarace in grasimi saturate si colesterol, pot reduce riscul de boala cardiovasculara" (2). Suplimentarera cu fibre de tipul pectinei, gumei guar si psyllium are efecte pozitive pe colesterol, in comparatie cu dietele sarace in fibre. Desi toate studiile pe care ne bazam afirmatiile de mai sus au luat in considerare numai situatii in care aportul de fibre a fost foarte mare, o meta-analiza care a examinat rezultatele obtinute in 67 de studii controlate a aratat ca si un aport moderat, de numai 10 g de fibre solubile pe zi, poate conduce la o reducere a LDL-colesterolului (in medie cu 22 mg/dl, 0,57 mmol/L) si la o reducere medie a colesterolului total cu 17 mg/dl (0,45 mmol/L) (3).

3. Preparatele de usturoi
Peste 40 de studii randomizate au examinat efectele suplimentelor de usturoi asupra profilului lipidic, fie la persoanele cu nivel crescut, fie la cele cu nivel normal al colesterolului plasmatic. Rezultatele au fost prelucrate in cateva meta-analize care au indicat o reducere mai degraba modesta (6-11%) a colesterolului total, LDL-colesterolului si trigliceridelor, in comparatie cu placebo. Cea mai ampla analiza a aratat ca reducerea a fost prezenta trei luni de la introducerea suplimentelor, dar nu a mai avut un nivel semnificativ statistic la 6 luni (4). Alte teste clinice efectuate foarte recent si care au inclus doze mari de usturoi crud si de usturoi sub forma de suplimente cu alicina cu biodisponibilitate ridicata nu au aratat efecte notabile la persoanele cu hipercolesterolemie moderata. In concluzie, usturoiul, ca atare, sau sub forma de suplimente, are efecte foarte modeste, si acelea evidentiate la persoane cu hipercolesterolemie marcata.

4. Acidul nicotinic
Inca din 1955 s-a descris efectul acidului nicotinic, administrat in doze farmacologice asupra colesterolului plasmatic. Astazi, niacina este prescrisa in mod uzual in combinatiile hipolipemiante. Recent, un studiu numit CDP (Coronary Drug Project) a urmarit 8 000 de barbati cu antecedente de infarct de miocard, pe o perioada de 6 ani. In comparatie cu grupul martor, grupului de lucru i s-au administrat 3 g de acid nicotinic pe zi. S-a obtinut o reducere cu 10% a colesterolului total, cu 26% a trigliceridelor, cu 27% a recurentelor non-fatale de infarct si cu 26% a evenimentelor vasculare cerebrale (5). {i in alte studii terapia cu acid nicotinic s-a dovedit pozitiva, crescand nivelul HDL-colesterolului, scazand concetratia serica a Lp(a) (lipoproteinei a) si transformand particulele mici si dense de LDL, in particule mari de LDL. Toate aceste efecte sunt considerate cardioprotectoare.

Din pacate, administrarea de acid nicotinic este insotita, la doze mari, de efecte adverse. De aceea, acidul a fost asociat cu medicamente hipocolesterolemiante, pentru ca dozele sa poata fi reduse. De exemplu, s-a asociat acidul nicotinic in cantitate de 2-3 g/zi cu simvastatina, efectele pe nivelurile HDL si pe evenimentele cardiovasculare fiind pozitive (6). Oricum, efectele acidului nicotinic pe profilul lipidic sunt in mod clar legate de doza, find necesare cantitati de peste 1 g/zi, pentru a se obtine corectarea dislipemiilor.

5. Substanta cu efect promitator pare sa fie pantheina, un derivat de acid pantotenic. Mai multe studii au aratat ca 900 mg de pantheina pe zi (in 3 prize) sunt mult mai eficiente decat placebo in ceea ce priveste diminuarea colesterolului total si a nivelului de trigliceride, atat la indivizii cu diabet, cat si la cei sanatosi. Acelasi efect a fost evidentiat la pacientii diabetici care fac hemodializa, iar administrarea de pantheina nu a determinat aparitia de efecte adverse (7).

6. Alti compusi cu efecte pozitive asupra lipemiei sunt sterolii si stanolii din surse vegetale (fitosteroli). Sunt substante nedigerabile, actionand local, la nivel intestinal, unde inhiba rezorbtia colesterolului. Un aport de 1,5-1,8 g de steroli sau stanoli in fiecare zi poate sa reduca absorbtia colesterolului cu 30-40%. La doze ceva mai mari, reducerea poate sa mearga pana la 60% (8). Ca o reactie la scaderea absorbtiei colesterolului, creste expresia tisulara a receptorilor LDL, determinand un clearance accentuat a LDL circulante. O alta consecinta a scaderii resorbtiei de colesterol o reprezinta insa cresterea sintezei endogene, dar, per total, rezultatul global este tot de reducere a LDL-colesterolului plasmatic.

7. Proteinele din soia
O meta-analiza efectuata in 1995, referitoare la 38 de studii clinice, a aratat ca un aport de 47 g de proteine de soia pe zi determina o scadere a colesterolului total cu, in medie, 9% si a LDL-colesterolului, cu 13%. In consecinta, FDA a aprobat in 1999 folosirea urmatoarei afirmatii: "dietele sarace in grasimi saturate si colesterol, care includ si 25 g de proteine de soia pe zi, pot reduce riscul de boala cardiovasculara" (9). Studiile efectuate dupa 1995 au fost cu mult mai rezervate din punct de vedere al rezultatelor. Reducerea LDL-colesterolului nu pare a depasi, in medie, 3%. De asemenea, consumul de izoflavone din soia (ca suplimente sau extracte) nu pare sa aiba efecte asupra colesterolului plasmatic. Recent, AHA (American Heart Association) a aratat ca nu s-au confirmat studiile mai vechi care coroborau aportul de proteine din soia cu o scadere marcata a LDL-colesterolului, in comparatie cu alte tipuri de proteine. Totusi, multe produse din soia pot fi eficace in lupta impotriva bolilor cardiovasculare, datorita nivelului ridicat de grasimi nesaturate, de fibre si fitosteroli (10).

Bibliografie selectiva
1. Mensink R. P., Katan M. B. Effect of dietary fatty acids on serum lipids and lipoproteins. A meta-analysis of 27 trials. Arterioscler Thromb. 1992; 12(8):911-919;
2. Food and Drug Administration. Food labeling: health claims; soluble dietary fiber from certain foods and coronary heart disease. Final rule. Fed Regist. 2003; 68(144):44207-44209;
3. Brown L., Rosner B., Willett W. W., Sacks F. M. Cholesterol-lowering effects of dietary fiber: a meta-analysis. Am J Clin Nutr. 1999; 69(1):30-42;
4. Ackermann R. T., Mulrow C. D., Ramirez G., Gardner C. D., Morbidoni L., Lawrence V. A. Garlic shows promise for improving some cardiovascular risk factors. Arch Intern Med. 2001; 161(6):813-824;
5. Canner P. L., Berge K. G., Wenger N. K., et al. Fifteen year mortality in Coronary Drug Project patients: long-term benefit with niacin. J Am Coll Cardiol. 1986; 8(6):1245-1255;
6. Brown B. G., Zhao X. Q., Chait A., et al. Simvastatin and niacin, antioxidant vitamins, or the combination for the prevention of coronary disease. N Engl J Med. 2001; 345(22):1583-1592;
7. Coronel F., Tornero F., Torrente J., et al. Treatment of hyperlipemia in diabetic patients on dialysis with a physiological substance. Am J Nephrol. 1991; 11(1):32-36;
8. Richelle M., Enslen M., Hager C., et al. Both free and esterified plant sterols reduce cholesterol absorption and the bioavailability of beta-carotene and alpha-tocopherol in normocholesterolemic humans. Am J Clin Nutr. 2004; 80(1):171-177;
9. U.S. Food and Drug Administration. Final Rule: Food Labeling: Health Claims; Soy Protein and Coronary Heart Disease Web site. October 26, 1999. Disponibil la : http://www.cfsan.fda.gov/Ilrd/fr991026.html
10. Zhan S., Ho S. C. Meta-analysis of the effects of soy protein containing isoflavones on the lipid profile. Am J Clin Nutr. 2005; 81(2):397-408.

Dr. Corina Aurelia Zugravu,
Specialist igiena alimentatiei si nutritie