Aceclofenac, terapia in spodilita anchilozanta si bolile artrozice

Dintre agentii antiinflamatori non-steroidieni, aceclofenacul are efecte remarcabile antiinflamatorii, analgezice si antipiretice. Isi manifesta efectul prin blocarea ciclooxigenazei, aceasta fiind implicata in productia prostaglandinelor. Acestea, la randul lor, sunt secretate ca raspuns la anumite leziuni sau boli care determina durere si inflamatie.

Aceclofenacul are un profil antiinflamator care, pe langa clasica inhibitie a prostaglandinei E2, scade si expresia mai multor citokine, inclusiv a interleukinei 1 si a factorul de necroza tumorala. Acesta mai inhiba productia catorva specii de oxigen si influenteaza adeziunea celulara. Aceclofenacul si metabolitul sau principal, 4-hidroxiaceclofenac, au efecte pozitive asupra anabolismului cartilajului, combinat cu efecte modulatorii ale catabolismului matricei. Din punct de vedere clinic, aceclofenacul are eficacitate similara celorlalte antiinflamatoare non-steroidine si un profil al tolerantei cel putin la fel de bun, daca nu mai bun fata de celelalte antiinflamatoare non-steroidiene in tratamentul bolii artrozice, poliartritei reumatoide si spondilitei anchilozante.
Atat aceclofenacul, cat si diclofenacul inhiba semnificativ sinteza prostaglandinei E2 de la nivelul celulelor mononucleare si polimorfonucleare, dupa 180 zile de tratament. Asupra productiei de leutriena B4 si a factorului activator al plachetelor nu s-a observant un efect notabil. Intr-un studiu care compara efectul aceclofenacului cu cel al paracetamolului, in ceea ce priveste durerea, s-a dovedit faptul ca aceclofenacul are eficacitate superioara celuilalt medicament. In ceea ce priveste durerea de spate, comparand aceclofenacul cu diclofenacul, nu s-au gasit diferente semnificative statistic.
Cat priveste efectele adverse, aceclofenacul trebuie folosit cu atentie in porfirii, boala Crohn, infarct miocardic, la varstnici, ulcer gastric, tulburari ale functiei renale, chirurgie majora recent, tulburari ale functiei hepatice.

Din acestea enumeram:

Cefalee;Rash cutanat (potentiale reactii cutanate periculoase au fost raportate dupa administrarea orala a diclofenacului);Prurit;Insomnie;Tulburari sangvine;Tulburari gastro-intestinale: meteorism, diaree, constipatie, greata, voma sau durere abdominala;Confuzie mentala;Retentie hidro-salina;Stomatite;Hipersensibilitate vasculara;Scade legarea T3 de TBG (globulina care leaga tiroxina). Foarte important este faptul ca, desi pastreaza toate caracteristicile eficacitatii comparative cu alte antiinflamatoare non-steroidiene, efectele adverse gastro-intestinale sunt mai reduse. Aceclofenacul este disponibil in tablete de 100 mg si se administreaza in doua prize pe zi.
In cadrul interactiilor cu alte medicamente, pot fi mentionate urmatoarele: poate creste riscul de sangerare daca se asociaza cu medicamente anticoagulante, efectul furosemidului este diminuat daca se asociaza cu aceclofenacul. De asemenea, asocierea aceclofenacului cu diuretice, ciclosporina sau inbitori de enzima de conversie creste riscul tulburarilor renale si afectarea balantei potasiului in organism. Daca se asociaza cu chinolonele, pot aparea convulsiile (la persoane cu sau fara antecedente de epilepsie sau convulsii).
Pentru folosirea aceclofenacului pe perioada sarcinii nu sunt inca suficiente date, de aceea nu se recomanda in aceasta perioada.

Bibliografie:
1.Reginster J. Y., Paul I., Henrotin Y., What is the role of aceclofenac in the therapeutic arsenal against chronic osteoarthritis pathologies?, Rev. Med. Liege 2001; 56:484-8;
2.Gonzalez E., de la Cruz C., de Nicolas R., Egido J., Herrero-Beaumont G., Long-term effect of nonsteroidal anti-inflammatory drugs on the production of cytokines and other inflammatory mediators by blood cells of patients with osteoarthritis. Agents Actions 1994; 41:171-8;
3.Ludwig C., Brinkmeier T., Frosch P. J., Exudative erythema multiforme with transition to a toxic epidermal necrolysis after taking aceclofenac (Beofenac), Dtsch Med. Wochenschr 2003; 128:487-90;
4.Fernandez-Avala Novo M., Penado Nadela S., Nan Nan D. N., Gonzalez Macias J., Toxic hepatitis caused by aceclofenac, Rev. Clin. Esp. 2001; 201:616-7.

Asist. univ. drd. Carolina Negrei,
medic rezident medicina interna,
Catedra de Toxicologie,
Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila”, Bucuresti