Botanica farmaceutica, un aliat al sistemului imunitar

Rheum palmatum L. var. tanguticum Maxim si Rheum officinale H. Br. (revent, familia Polygonaceae) sunt specii erbacee, vivace, cu frunze lung petiolate, palmat-lobate, mari si flori mici, trimere, grupate in panicule. Sunt cultivate in Asia si Europa.

Importanta medicinala are organul subteran recoltat primavara sau toamna de la exemplare de 6-10 ani si decorticat. Contine 2-5% reoantracenozide si agliconi si 5-15% reotanoglicozide. Reoantracenozidele sunt un amestec de mono- si diglicozide ale reolului, emodolului, crisofanolului, aloeemodolului si fiscionei sub forma antrachinonica (60-80%) si antronica (20-30%). Partea glucidica este reprezentata de o molecula de beta-D-glucoza fixata la gruparea hidroxil din pozitia 1 sau 8 (ori 11, in cazul aloeemodolului) sau 2 molecule de beta-D-glucoza legate la hidroxilul din pozitia 1 sau 8. in cantitate mai mare sunt diglucozidele: glucoreozida sau glucoreina (reol 1,8-di-O-glucozida), glucoaloeemodina (aloeemodol 1,8-di-O-glucozida) si crisofaneina (crisofanol 1,8-di-O-glucozida). Formele antrachinonice sunt insotite de di-O, C-heterozide monomere, antranolice (reinozidele A-B) si antronice (reinozidele C-D), 8-8-di-O-glucozidele homodiantronelor (crisofanol diantrona, aloeemodol diantrona, reumemodol diantrona, reol diantrona, fiscion diantrona) si heterodiantronelor (palmidinele A-D, reinidinele A-C, senozidele C-D).

Reotanoglicozidele sunt reprezentate de taninurile galice (glucogalina, acid galic liber si derivati), taninuri catehice (catehol si epicatechol) sau de cele mixte (galat de epicatechol). Alti constituenti sunt flavonoidele (mono- si biozide ale flavan-3-olilor; proantocianidoli dimeri si trimeri, liberi sau esterificati cu acid galic), fenil butanone (lindelina si derivati); fenoli rezultati din ciclizare policetometilenica dintre care, in cantitate mai mare sunt derivatii stilbenici (heterozide ale resveratrolului), derivati naftalenici, cromone si cromanone, ulei volatil, rezine, saruri minerale (8-12%), amidon, pectine, oxalat de calciu.

Produsul vegetal are actiune in functie de doza. In doze de 0,10-0,30 g este antidiareic si stomahic datorita taninurilor. in doza de 1,5-5 g este purgativ si laxativ. Ca reactii adverse mentionam inducerea constipatiei post-laxative, din cauza taninurilor.

Taninurile diminueaza concentratia plasmatica in aminoacizi si cresc activitatea glutamintransaminazei prin inhibarea enzimei de conversie a angiotensinei. Extractele apoase amelioreaza functia renala a soarecilor uremici, prin diminuarea uremiei si a creatininei serice. Extractele purificate, in asociere cu acidul salicilic, au actiune antiinflamatoare asupra mucoasei cavitatii bucale.

Produsul se recomanda in constipatii acute, ocazionale, sub forma de pulbere, extract sau tinctura. De asemenea, este indicat in gingivite, paradontopatii, iritatii produse de proteze dentare.

Un alt produs vegetal cu actiune laxativa este radacina de stevie (Rumicis radix), recoltata de la mai multe specii de Rumex: R. alpinus L., R. acetosella L., R. acetosa L., R. conglomeratus Murr., R. patientia L., R. crispus L., R. confertus Will., macris (familia Polygonaceae). Sunt specii dioice, erbacee, vivace, care cresc in regiunile de deal, ses si munte. Au un rizom repent, remificat si frunze lanceolate, cordate la baza. Contin 1-3% antracenozide, initial sub forma unor combinatii tanoglicozidice care se scindeaza in timpul uscarii cu eliberarea de tanin catechic si hidroxiantrachinone. Acestea sunt glicozide ale diantron-reocrisolului (fiscionei), reolului, crisofanolului, emodolului, precum si de agliconii respectivi. Alti constituenti sunt taninurile, flavonozidele, glucidele, poliholozidele, vitaminele C si K, sarurile minerale si combinatii ale acizilor organici cu fierul.
Produsul are actiune laxativa sau purgativa datorita antracenozidelor, tonica datorita taninurilor si antianemica datorita sarurilor de fier.
Se recomanda in constipatii acute ca inlocuitor al reventului, sub denumirea Rheum Monachorum (reventul calugarilor).

Bibliografie:
1. Ciulei I., Grigorescu Em., Stanescu U., Plante medicinale. Fitochimie si Fitoterapie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993, vol. I, p. 234-250;
2. Istudor V., Farmacognozie. Fitochimie. Fitoterapie, vol. I, Ed. Medicala, Bucuresti, 1998, p. 222-225;
3. Lin Y. L., Wu C. F., Huang Y. T., Phenols from the roots of Rheum palmatum attenuate chemotaxis in rat hepatic stellate cells, Planta Med., 2008 Aug; 74(10):1246-52;
4. Pardo-de-Santayana M., Tardío J., Blanco E., Traditional knowledge of wild edible plants used in the northwest of the Iberian Peninsula (Spain and Portugal): a comparative study, J. Ethnobiol Ethnomed, 2007 Jun. 7; 3:27;
5. Saleem A., Walshe-Roussel B., Harris C., Characterisation of phenolics in Flor-Essence–a compound herbal product and its contributing herbs, Phytochem Anal, 2009 Sep; 20(5):395-401;
6. Xue J., Ding W., Liu Y., Anti-diabetic effects of emodin involved in the activation of PPARgamma on high-fat diet-fed and low dose of streptozotocin-induced diabetic mice, Fitoterapia, 2009, 13:23-54.

Sef lucrari drd. Hovanet Marilena-Viorica,
Botanica farmaceutica si Biologie celulara,
Facultatea de Farmacie, UMF "Carol Davila", Bucuresti