Fitoterapia sistemului digestiv

Krameria triandra Ruiz et Pavon (Krameriaceae) este un subarbust cu radacini ramificate, drepte sau usor recurbate, tulpina cu frunze ovat-ascutite, pubescente si cu flori rosii. Radacinile de ratania (Ratanhiae radix) au scoarta usor detasabila de pe lemnul dur, de culoare rosie-brun.
Exista mai multe sorturi comerciale: Ratanhia de Peru (de culoare cenusiu-rosiatica si scoarta usor detasabila), Ratanhia de Brazilia (de culoare violet-negricioasa, cu scoarta profund fisurata, neexfoliata), Ratanhia de Noua Grenada (de culoare mai deschisa si cu scoarta neteda si aderenta). Contine 10-15% tanin catehic glucozidat, numit rataniatanin (krameriatanin sau acid ratanotanic) care, prin fierbere in mediu acid, condenseaza cu formarea flobafenului (rosu de ratania) si a glucozei. Rataniataninul include 65% procianidol si 35% prodelfinidol, di- si polimeri ai unitatilor flavanice, legati 4-8 si 4-6, dintre care constituenti majoritari sunt tetramerii. Produsul vegetal mai contine: N-metiltirozina (ratanina); rataniafenoli (lignani cu structura benzofuranica rezultati din condensarea a doua unitati fenilpropanice); 4-5% substante minerale, amidon, ceara, gume, lignine.
Dintre actiunile terapeutice recunoscute mentionam actiunea hemostatica, antidiareica si antimicrobiana.
Este recomandata oral sau local pentru tratamentul fragilitatii capilare cutanate (echimoze, petesii), insuficientei venoase, hemoroizilor, stomatitelor, gingivitei, paradontozei.
Produse farmaceutice: extract uscat (Extractum Ratanhiae siccum), cu minimum 40% taninuri (FRX), din care se prepara Tinctura Ratanhiae cu minimum 2% taninuri (FR X); sirop de ratanie  (Sirupus Ratanhiae); supozitoare, pomezi; pulberi; gargarisme; clisme.

Potentilla tormentilla L. (sclipeti) este o planta erbacee din familia Rosaceae, raspandita in intreaga Europa. Prezinta un rizom brun la exterior si rosiatic la interior, care se recolteaza la deplina maturitate a plantei, in timpul infloririi. Frunzele simple, palmat-sectate sunt dispuse in rozeta bazilara, iar florile sunt galbene, teramere. Rizomul contine 15-20% taninuri mixte si catehice (potentilina, galocatechol si trimer catecholic), flavonozide (glicozide ale kaempferolului), antocianozide (glicozide ale cianidolului), proantocianidoli dimeri si trimeri, triterpene pentaciclice (chinovozida, tormentozida).
Produsul vegetal se caracterizeaza prin actiune antiinflamatoare, hemostatica, antidiareica si se recomanda in colite, stomatite, gingivite, fistule si fisuri anale, de obicei asociat cu tinctura de ratanie.

Bibliografie:
1. Carini M., Aldini G., Orioli M., Facino R. M., Antioxidant and photoprotective activity of a lipophilic extract containing neolignans from Krameria triandra roots. Planta Med. 2002, 68(3):193-7;
2. Scholz E., Rimpler H., Proanthocyanidins from Krameria triandra root. Planta Med. 1989, 55(4):379-84;
3. Seo P. J., Choi H. D., Son B. W., Total synthesis of norneolignans from Krameria species. Arch Pharm Res. 2004 Dec; 27(12):1189-93;
4.Silva S. A., D. E. Castro J. C., Da Silva T. G., Da-Cunha E. V., Barbosa-Filho J. M., Da Silva M. S., Krametosan, a new trinorlignan from the roots of Krameria tomentosa. Nat Prod Lett. 2001, 15(5):323-9;
5. O’Gara R. W., Lee C. W., Morton J. F., Kapadia G. J., Dunham L. J. Sarcoma induced in rats by extracts of plants and by fractionated extracts of Krameria ixina. J Natl Cancer Inst. 1974 Feb; 52(2):445-8;
6. Ciulei I., Grigorescu Em., Stanescu U., Plante medicinale. Fitochimie si Fitoterapie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993, vol.I, p. 234-250;
7. Istudor V. Farmacognozie. Fitochimie. Fitoterapie, vol. I, Ed. Medicala, Bucuresti, 1998, p.197-198;
8. Forsdike J. L., The determination of water-soluble extractive in aloes and in dry extracts of cascara sagrada and krameria. J Pharm Pharmacol. 1951, 3(6):351-9.

Sef lucrari drd. Hovanet Marilena-Viorica,
Botanica farmaceutica si Biologie celulara,
Facultatea de Farmacie, UMF “Carol Davila”, Bucuresti