Importanta acizilor grasi esentiali pentru copii si adolescenti

Acizii grasi esentiali intra in categoria substantelor pe care organismul nostru nu le poate sintetiza, fiind dependent de aportul lor exogen. Rolurile pe care acestia le joaca in organism au fost puse in lumina de studii efectuate pe animale de laborator, inca din prima jumatate a secolului XX. Apoi, pe masura ce lumea medicala s-a convins de importanta acestora, cercetarile au fost extinse. Tot mai multe roluri ale acizilor au fost fundamentate. Pentru inceput, sa subliniem ca, din multitudinea de acizi grasi prezenti in dieta, doar doi sunt esentiali: acidul linoleic (omega-6-AL) si acidul alfa-linolenic (omega-3-ALA), acizi grasi polinesaturati cu 2, respectiv 3 duble legaturi. Din acesti “capi de serie”, organismul poate sa sintetizeze compusii de dimensiuni mai mari, acizii grasi polinesaturati cu lant lung: acidul arahidonic (cu 20 de atomi de carbon si 4 duble legaturi, omega-6, ARA), precum si acizii eicosapentaenoic (cu 20 de atomi de carbon si 5 duble legaturi, omega-3, EPA) si docosahexaenoic (cu 22 de atomi de carbon si 6 duble legaturi, omega-3, DHA). in aceste procese de transformare, cele doua serii, omega-3 si omega-6, concureaza pentru aceleasi enzime. De aceea, este ideal sa se pastreze un raport cat mai bun intre aportul de AL si ALA, astfel incat sa nu se ajunga la dezechilibre in ceea ce priveste compusii cu lanturi lungi. De asemenea, randamentul transformarilor pe seria omega-3 este conditionat de echipamentul hormonal, fiind mai bun la femei decat la barbati.

Studiile efectuate pe tineri de sex masculin au indicat ca aproximativ 8% din aportul alimentar de ALA este convertit in EPA, si 0-4% este convertit in DHA (1). La tinere, procentele sunt mai mari, cu 21% din ALA convertit in EPA si 9% convertit in DHA (2). Multi oameni de stiinta si-au pus intrebarea in ce masura ratele reduse de conversie in compusi mai lungi nu ii transforma si pe acestia in derivati esentiali, cel putin in anumite conditii. In cele ce urmeaza vom incerca sa lamurim o parte dintre aspectele importante legate de functiile acizilor grasi esentiali la copii si tineri si, eventual, la necesitatea suplimentarii acestora in scop profilactic si curativ.
Principalele roluri jucate de acizii grasi esentiali in corpul uman sunt:

• Intra in structura membranelor celulare, incorporati in fosfolipide, influentand proprietatile membranare (fluiditate, flexibilitate, permeabilitate, enzime). DHA se gaseste preponderent in membranele celulelor retiniene si membranele neuronale post-sinaptice, unde se acumuleaza, de obicei, in ultimul trimestru de sarcina;

• Au rol in mentinerea functiei vizuale: dezvoltarea si functionarea retinei depinde de DHA. Acesta se pastreaza la nivel retinian si este reciclat in asa fel incat sa poata fi disponibil chiar si in conditii de carenta. S-a constatat ca deficientele de DHA in perioadele critice pentru formarea si dezvoltarea retinei conduc la anomalii definitive, cu repercusiuni ireversibile asupra functiei vizuale. De asemenea, DHA are rol central in regenerarea pigmentului vizual, rodopsina.

• Fosfolipidele cerebrale contin cantitati mari de acid arahidonic si DHA. S-a constatat experimental ca modificarile in continutul DHA din membranele neuronale pot altera: functionarea canalelor ionice, functionarea receptorilor membranari, disponibilitatea neurotransmitatorilor (dopamina, serotonina);

• Din derivatii cu 20 de atomi de carbon ai acizilor grasi esentiali se sintetizeaza eicosanoizii (prostaglandine, tromboxani, leucotriene), mesageri chimici cu roluri multiple in procesele de inflamatie, imunitate, vasoconstrictie, coagulare etc. Actiunile acestor comupusi sunt influentate de seria din care provin (omega-3 sau -6);

• Acizii grasi esentiali intervin in reglarea expresiei unor gene implicate in diverse procese, mai ales in metabolismul acizilor grasi si in inflamatie. Modalitatea de actiune este reprezentata de interactiunea cu factori specifici de transcriptie, receptorii activati de proliferare ai peroxizomilor (PPARs) si receptorii X hepatici (LXRs) (3).

Tinand seama de aceste aspecte, este de la sine inteles ca acizii grasi esentiali au un rol central si in cresterea si dezvoltarea copiilor. Studii mai vechi indica un retard in dezvoltare in cazul deficientelor de acid linoleic (experimental sau prin alimentare cu lapte de vaca, sarac in acidul respectiv). Fenomene similare s-au semnalat la copiii prematuri alimentati cu formule in exces de EPA din ulei de peste, care au condus la un deficit relativ de ARA. Un studiu recent vine sa reconfirme aceste elemente, aratand ca dezvoltarea si cresterea la copiii prescolari este legata semnificativ si specific de prezenta in alimentatie a acizilor grasi omega-3 (4). Deficienta de acizi grasi esentiali este un fenomen intalnit si in MPC (malnutritia protein-calorica) a copiilor. Deficienta ar explica unele manifestari cutanate, imunitare si scaderea ratei cresterii. Aparitia sa are multiple cauze: aport scazut, digestie nesatisfacatoare a lipidelor, cresterea betaoxidarii si peroxidarii acizilor grasi, deficienta unor micronutrienti. Din pacate, odata indusa, deficienta se poate autointretine prin scaderea absorbtiei si transportului lipidic, interferarea absorbtiei altor nutrienti si a utilizarii caloriilor in mod eficient. Acestea duc la agravarea malnutritiei, in general si a deficientei de acizi grasi, in particular (5).

Diverse studii au descris simptome comune in ADHD si in carenta de acizi grasi esentiali. Astfel, copiii cu ADHD si cu o simptomatologie de amploare au un nivel mai redus de acid arahidonic si de DHA in plasma fata de cei cu simptomatologie mai usoara. De asemenea, copiii cu ADHD au, in ciuda aportului mai mare, un nivel mai redus de DHA si de acizi grasi omega-3 totali si un raport mai mic omega-3/omega-6 fata de martori. Cauzele nu sunt cunoscute, dar se banuieste ca ar interveni aportul scazut, conversia deficitara si/sau metabolizarea exagerata. Studiile privitoare la utilitatea suplimentarii nu au dat pana in prezent rezultate concludente (6).

Un studiu retrospectiv recent (studiul DAISY) a urmarit legatura dintre administrarea de ulei de cod si riscul de diabet zaharat de tip I la copiii cu risc genetic ridicat. Observatiile au fost foarte interesante si au aratat ca aportul de acizi grasi omega-3 se asociaza cu o scadere a riscului de autoimunitate insulara la copiii aflati la risc. Se deschid astfel perspective noi legate de utilitatea si oportunitatea administrarii de suplimente de acizi grasi esentiali la copii (7). Un alt domeniu de interes legat de acizii grasi esentiali este cel al profilului lipidelor plasmatice. Daca la adult se stie ca acizii grasi omega-3 au efecte pozitive in ceea ce priveste normalizarea profilului lipidic, studii de ultima ora s-au concentrat pe utilitatea administrarii acestui tip de acizi grasi la sugar. S-a constatat ca profilul lipidic la un an depinde in mod esential de calitatea lipidelor din dieta din perioada 6 luni-1 an, si ca un aport crescut de acizi polinesaturati reduce colesterolul si LDL-C, indeosebi la fete (8).
In concluzie, domeniile in care acizii grasi esentiali si derivatii acestora trebuie utilizati fie ca tratament, fie ca masura profilactica sunt in expansiune. Cercetari aflate in curs vor explica si fundamenta in mai mare masura fenomenele cunoscute in prezent.

Bibliografie selectiva:
1. Burdge G. C., Jones A. E., Wootton S. A., Eicosapentaenoic and docosapentaenoic acids are the principal products of alpha-linolenic acid metabolism in young men, Br J Nutr., 2002; 88(4):355-364;
2. Burdge G. C., Wootton S. A, Conversion of alpha-linolenic acid to eicosapentaenoic, docosapentaenoic and docosahexaenoic acids in young women, Br J Nutr., 2002; 88(4):411-420;
3. Sampath H., Ntambi J. M., Polyunsaturated fatty acid regulation of gene expression, Nutr Rev., 2004; 62(9):333-339;
4. Barbarich B. N., Willows N. D., Wang L., Clandinin M. T., Polyunsaturated fatty acids and anthropometric indices of children in rural China , European journal of clinical nutrition, 2006, vol. 60, n 9, pp. 1100-1107;
5. Smit E. N., Muskiet F. A., Boersma W. R., The possible role of essential fatty acids in the pathophysiology of malnutrition: a review, Prostaglandins Leukot Essent Fatty Acids. 2004 Oct; 71(4):241-50;
6. Burgess J., Stevens L., Zhang W., Peck L: Long-chain polyunsaturated fatty acids in children with attention-deficit hyperactivity disorder, Am J Clin Nutr, 2000; 71 (suppl):327S–30S;
7. Norris J. M., Yin X., Lamb M. M., Barriga K., Seifert J., Hoffman M., Orton H. D., Barón A. E., Clare-Salzler M., Chase H. P., Szabo N. J., Erlich H., Eisenbarth G. S., Rewers M., Omega-3 polyunsaturated fatty acid intake and islet autoimmunity in children at increased risk for type 1 diabetes, JAMA, 2007, Sep 26;298(12):1420-8;
8. Öhlund R., Dietary fat in infancy should be more focused on quality than on quantity, European Journal of Clinical Nutrition, 2008, 62:1058–1064.

Dr. Corina-Aurelia Zugravu,
Specialist igiena alimentatiei si nutritie