Preparatele din Allium sativum, produse cu utilitati sanogenetice multiple

Usturoiul (Allium sativum) face parte din familia Alliaceaelor si se inrudeste cu ceapa si prazul. Este o planta folosita in scopuri culinare si medicale, din vremuri stravechi. Actiunile sale profilactice si terapeutice, ca si aroma si gustul, se datoreaza in cea mai mare parte compusilor organosulfurati. Acestia pot fi inclusi in doua clase: gama-glutamilcisteinele si cisteinsulfoxizii. Alil-cistein-sulfoxidul (aliina) formeaza aproximativ 80% din cistein-sulfoxizii usturoiului (1). Substantele active apar mai ales atunci cand usturoiului crud i se modifica structura tisulara prin fragmentare, presare, pisare sau mestecare. In aceste circumstante se elibereaza o categorie de enzime denumite alinaze, care determina transformarea cistein-sulfoxizilor in acizi sulfenici.

Acestia reactioneaza reciproc spontan, rezultand compusi instabili, denumiti tio-sulfinati (ex. Alicina). Procesul este extrem de rapid, avand loc in cateva zeci de secunde de la fragmentarea usturoiului. Glutamil-cisteinele nu se modifica in acest context (2).
Alicina, la randul sau, se scindeaza intr-o gama diversa de compusi organosulfurici liposolubili, printre care cei mai importanti sunt dialil sulfid (DAS), dialil disulfid (DADS) si dialil trisulfid (DATS) sau, in prezenta uleiurilor, vinil-ditiina si ajoena.

Compusii sulfurici hidrosolubili (ex. S-alil cisteina) se formeaza din gama-glutamil-cisteina in timpul incubatiei de durata a usturoiului fragmentat in solutii apoase.
Datele cu privire la biodisponibilitatea diverselor tipuri de compusi sulfurati din usturoi, la posibilitatile organismului de a-i absorbi si utiliza efectiv sunt deocamdata contradictorii, dar rolurile usturoiului ca atare sau sub forma unor produse derivate sunt bine stabilite (3). Rolul sau in prevenirea bolilor cardiovasculare este bine documentat si argumentat de mai multe cai de interventie. O cale se refera la inhibitia sintezei hepatice de colesterol. Mai multe substante organosulfurate din usturoi, inclusiv S-alil cisteina, inhiba HMG-CoA reductaza (4). Aceleasi substante inhiba si agregarea plachetara (5,6) si au rol antiinflamator (7). Ciclo- si liopoxigenazele sunt inhibate in vitro de compusii organosulfurati care, in plus, scad expresia sintetazei de oxid nitric (iNOS) in macrofage (8).

Printre fenomenele importante care apar in ateroscleroza si in restenozarea coronariana sunt proliferarea si migrarea fibrelor musculare netede din peretele arterial. S-a constatat ca aceste fenomene pot fi inhibate in vitro de compusii din usturoi. Unii compusi organosulfurati au si actiune antioxidanta (9). Teste in vitro indica o stimulare a sintezei glutationului. Totusi, datele privitoare la efectele antioxidante in vivo sunt insuficiente la ora actuala.

Toate aceste aspecte par a contribui la cardioprotectia oferita de "dieta mediteraneeana", unde usturoiul este un produs intens folosit. Este prematur de concluzionat ca usturoiul poate preveni infarctul, accidentele vasculare cerebrale sau ca poate influenta in mod cert ateroscleroza. Cu toate acestea, studiile disponibile pana la acest moment sunt incurajatoare.

Tinand cont de compozitia usturoiului, s-a evaluat efectul acestuia asupra mecanismelor de declansare a neoplaziilor. Unii compusi cu sulf (mai ales DAS si metabolitii sai) inhiba in vitro si la administrarea orala in doze mari (pe animalul de experimentat) enzimele care apartin sistemului citocrom P450 (10). Rezultate similare au fost obtinute la administrarea de ulei de usturoi si DAS la oameni. Derivatii organosulfurici cresc concentratiile intracelulare de glutation, enzima critica pentru sinteza acestuia, continand si ea ARE. in plus, compusii cu sulf (DADS, DATS, ajoena, S-alil-mercapto-cisteina) induc "arestul" ciclului celular daca sunt adaugati in culturile celulare (11). Aceiasi compusi ca si alicina induc apoptoza diferitelor linii de celule neoplazice, efect constatat nu numai in culturi, ci si in cazul modelelor animale pentru diferite tipuri de cancer (cancerul oral, de exemplu).

Una dintre actiunile clasice ale usturoiului, cunoscuta de mult timp, este cea antimicrobiana si antifungica. A fost confirmata si prin studii de laborator. Alicina pare a juca un rol central, ca si derivatii sai (DATS si ajoena), dar acestia in mai mica masura (12).
Buna parte din efectele biologice ale usutoriului sunt determinate de compusii organosulfurici care apar in urma unor reactii catalizate de alinaza, de aceea este indicat ca usturoiul taiat sau tocat sa fie lasat aproximativ 10 minute inainte de a fi tratat termic.

In plus, fata de planta ca atare, exista la ora actuala pe piata foarte multe suplimente pe baza de usturoi, fiecare continand diverse tipuri de compusi organosulfurati. Nu exista o standardizare a produselor. Ele variaza atat din punct de vedere al continutului, cat si al biodisponibilitatii substantelor oferite. Un astfel de produs este praful de usturoi, rezultat din deshidratarea "cateilor", taiati si uscati in conditii specifice, in asa fel incat alinaza sa nu fie inactivata. Fie ca este consumat ca atare, fie ca este oferit sub forma de comprimate, el trebuie sa contina o cantitate minima de derivati organosulfurici si sa ofere conditii de protectie a alinazei fata de aciditatea gastrica. Dozele utilizate sunt de 600-900 mg/zi si asigura 3 600-5 400 mcg/zi de alicina potentiala (formata sub actiunea alinazei).

Alte produse sunt reprezentate de extractele alcoolice de usturoi (bogate in compusi organosulfurati hidrosolubili), de uleiurile distilate de usturoi (bogate in alil sulfiti), de maceratele de usturoi etc.

Componenti organosulfurici in preparatele comerciale ( LP Institute, OSU)
ProdusComponent principal Compusi derivati ai alicinei
"Catei" proaspeti de usturoiAliina
Gama-glutamil cisteinaApar la taiere, strivire, mestecare
Cantitati minime daca usturoiul a fost tratat termic anterior taierii
Tablete cu pudra de usturoiCistein sulfoxizii (Aliina)
Gamma-glutamil-cisteineleVariaza substantial, in functie de produs.
Capsule cu ulei distilat de usturoi Dialil disulfid
Dialil trisulfid
Alil metil trisulfidDa
Capsule cu macerat uleios de usturoiVinil-dithiina
Ajoena
Dialil trisulfidDa
Tablete sau capsule cu extract alcoolic de "usturoi imbatranit" ®S-Alil cisteina
S-Alil mercapto cisteina
S-1-Propenil cisteinaMinim in concluzie, usturoiul este un produs "cu potential", valoarea sa reala fiind la ora actuala recunoscuta. Unde si cand este util, ce preparate sunt recomandate si in ce circumstante, iata cateva dintre intrebarile la care comunitatea medicala incearca sa raspunda.

Bibliografie selectiva:
1.Lawson L. D., Garlic: a review of its medicinal effects and indicated active compounds. In: Lawson, L. D., Bauer R., eds. Phytomedicines of Europe: Chemistry and Biological Activity. Washington, D. C.: American Chemical Society; 1998:177-209;
2.Block E. The chemistry of garlic and onions. Sci Am. 1985; 252(3):114-119;
3.Lawson L. D., Wang, Z. J., Allicin and allicin-derived garlic compounds increase breath acetone through allyl methyl sulfide: use in measuring allicin bioavailability. J Agric Food Chem. 2005; 53(6):1974-1983;
4.Liu L., Yeh Y. Y., S-alk(en)yl cysteines of garlic inhibit cholesterol synthesis by deactivating HMG-CoA reductase in cultured rat hepatocytes, J Nutr. 2002; 132(6):1129-1134;
5.Chan K. C., Hsu C. C., Yin M. C. Protective effect of three diallyl sulphides against glucose-induced erythrocyte and platelet oxidation, and ADP-induced platelet aggregation. Thromb Res. 2002; 108(5-6):317-322;
6.Lawson L. D., Ransom D. K., Hughes B. G., Inhibition of whole blood platelet-aggregation by compounds in garlic clove extracts and commercial garlic products. Thromb Res. 1992; 65(2):141-156;
7.Blake G. J., Ridker P. M., C-reactive protein and other inflammatory risk markers in acute coronary syndromes. J Am Coll Cardiol. 2003; 41(4 Suppl S):37S-42S;
8.Chang H. P., Huang S. Y., Chen Y. H., Modulation of cytokine secretion by garlic oil derivatives is associated with suppressed nitric oxide production in stimulated macrophages. J Agric Food Chem. 2005; 53(7):2530-2534;
9.Pryor W. A., Houk K. N., Foote C. S. et al. Free radical biology and medicine: it’s a gas, man! Am J Physiol Regul Integr Comp Physiol. 2006; 291(3):R491-511;
10.Park K. A., Kweon S., Choi H., Anticarcinogenic effect and modification of cytochrome P450 2E1 by dietary garlic powder in diethylnitrosamine-initiated rat hepatocarcinogenesis. J Biochem Mol Biol. 2002; 35(6):615-622;
11.Arunkumar A., Vijayababu M. R., Srinivasan N., Aruldhas M. M., Arunakaran J. Garlic compound, diallyl disulfide induces cell cycle arrest in prostate cancer cell line PC-3. Mol Cell Biochem. 2006; 288(1-2):107-113;
12.Martin K. W., Ernst E., Herbal medicines for treatment of bacterial infections: a review of controlled clinical trials. J Antimicrob Chemother. 2003; 51(2):241-246.

Dr. Corina-Aurelia Zugravu,
Specialist igiena alimentatiei si nutritie