Ce efecte au produsele etnobotanice asupra sănătății?

Ce sunt produsele etnobotanice? În acest articol discutăm despre produsele vegetale încadrate în categoria „drogurilor ușoare”. De asemenea, sunt prezentate riscurile folosirii necontrolate a acestora, eroarea de management privind „magazinele etnobotanice” și compromiterea termenului „etnobotanic”. Au existat și în România aproximativ 500 de magazine cu așa-zise „produse etnobotanice”, care vindeau „ceaiuri de vise” în care erau strecurate droguri. În primul rând, aceste magazine au compromis termenul de „etnobotanic”, consacrat de știință.

Termenul de „drog”

Drogul, termen anglo-saxon, se referea în trecut la medicamentele care se vindeau în drogherii sau farmacii. În prezent, se face distincție între „drug” și „therapeutical drug”. Termenul de „drog” a căpătat un sens peiorativ, referindu-se la orice substanță naturală sau de sinteză chimică ce produce dependență fizică sau psihică, începând chiar de la simplul „antinevralgic”.
Nu există „droguri ușoare” sau care nu sunt nocive, deoarece toate dau dependență. Chiar și cele admise legal, cum sunt alcoolul, tutunul, cafeaua, ceaiul negru sau „yerba mate” (băutură asemănătoare ceaiului, consumată mai ales în Argentina, Uruguay, Paraguay și sudul Braziliei), coca (specie de plante din familia Erythroxylaceae), consumate în cantități mari și timp îndelungat, produc dependență.

Lupta antidrog

Lupta antidrog cunoaște confruntări din ce în ce mai dramatice, atât între persoanele care la distribuie, consumatori, cât și între autorități. Din cele mai vechi timpuri, drogurile erau folosite în special de populațiile din cele două Americi, Asia și Africa, provenind din regnul vegetal. Se foloseau pentru creșterea rezistenței fizice, îndepărtarea senzației de foame, stimularea potenței sexuale pentru ambele sexe, în scopuri ritualice sau în magia neagră.

Frunzele de coca

Vom exemplifica doar câteva dintre numeroasele droguri. Astfel, în Anzii din Bolivia și Peru, crește un arbust, Erythloxylon coca, cultivat de secole de către amerindieni. Erau utilizate frunzele care, prin masticație, înlăturau senzația de oboseală sau de foame. În prezent, din frunzele de coca se extrage cocaina, unul dintre cei mai nocivi alcaloizi care, chiar în doze mici și repetate, creează dependență. De asemenea, în scurt timp produce degradare fizică și psihică, cu rezultate fatale.

Marijuana

În Asia de Nord, în țările subhimalayene până în Munții Altai și Tibetul Occidental, se utilizează în terapia ayurvedică planta cunoscută și sub denumirea de hașiș sau marijuana (America de Sud), Cannabis indica. Proprietățile acestei specii erau cunoscute și de sciți, după cum arată Herodot în scrierile sale, adusă de popoarele migratoare cu 1000 de ani i. Hr.

În prezent, proprietățile acestei „plante medicinale” sunt controversate, iar în unele țări europene este considerată „drog ușor”, dar creează dependență ca oricare alt drog. În doze mici produce senzația de „beție intelectuală”, apoi delirium tremens. În doze mari cauzează cașexie și deces prin asfixiere.

Muscărița

Șamanii foloseau o ciuperca toxică, Amanita muscaria (muscărița), ce crește și la noi, sub formă de pulbere pentru a îndepărta tulburările psihice ale prizonierilor sau ale deportaților în Siberia. Însă șamanii cunoșteau diferențele de doză, pentru a nu dăuna sănătății. Există trei specii de plante din familia Rubiaceae, toate din Africa de Vest și Centrală, care conțin yohimbină, alcaloid care produce vasodilatație și activarea fluxului sangvin, până în corpii cavernoși din organul sexual masculin, scăzând presiunea arterială. După câteva luni de la administrare, această substanță duce la impotență, la fel ca în cazul altor droguri excitante.

Etnobotanica și produsele etnobotanice

Etnobotanica face parte din patrimoniul tradițional și cultural al popoarelor și se referă la regnul vegetal, sub multiple aspecte: denumiri populare ale plantelor și originea acestor denumiri, atât celor din flora spontană, cât și celor din culturi, utilizate în scop alimentar, în medicina tradițională etc.

Mai grav este că aceste magazine au fost amplasate lângă școli, universități, unde tinerii și adolescenții foloseau aceste produse care conțineau droguri și care, ulterior, creau dependenta. Sunt numeroase cazurile în care aceste persoane ajungeau la spital.

Interviu psihoterapeut Alina Ciupercovici

Întrebarea pe care trebuie sa o adresăm este: cine a aprobat funcționarea acestor magazine „etnobotanice”? Nici Ministerul Sănătății și nici Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) nu au acordat astfel de aprobări. Aceste magazine au fost desființate în prezent, dar sunt semnale că sub altă formă și denumire își continuă activitatea (în ceainării, cafenele etc.). O mare responsabilitate pentru educarea copiilor, parinților și cadrelor didactice revine atât autorităților, cât și societății civile.

Dr. farm. Ovidiu Bojor