Reforma si relansare in industria de sanatate 2010

Forumul Industria bunurilor de larg consum

Specialisti din numeroase domenii s-au intrunit in data de 23 februarie in cadrul Forumului Industria bunurilor de larg consum pentru a dezbate teme importante, precum „Reforma si relansare in industria agro-alimentara” si „Reforma si relansare in industria de sanatate”.
Forumul Industria bunurilor de larg consum s-a desfasurat sub Inaltul Patronaj al Parlamentului Romaniei, Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, si a fost gazduit de World Trade Center Bucuresti. Forumul a fost organizat cu sprijinul FILDAS, unul dintre cei mai importanti distribuitori de medicamente din Romania.

Modulul „Industria de sanatate” a analizat oportunitatile de dezvoltare ale sectorului de sanatate in Romania si din perspectiva europeana, cu masuri concrete de relansare economica sectoriala.
In cadrul sectorului de sanatate „Reforma si relansare in industria de sanatate” au participat Anca Vlad, Presedinte Fildas, care a vorbit despre „Oportunitati de dezvoltare ale sistemului de sanatate din Romania”; Silviu Ionita, Vicepresedinte Asociatia Distribuitorilor de Medicamente din Romania (ADMR); Dan Zaharescu, Presedinte Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM) a pus in discutie „Structura organizationala a lantului valoric/refacerea formelor asociative din sector”; Cristian Hobotoc, Presedinte Patronatul furnizorilor de servicii medicale paraclinice (PALMED); Prof. Univ. Dr. Cristian Vladescu, Director General scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar (SNSPMS) a prezentat „Un sistem de sanatate bazat pe nevoile cetateanului si pacientului”; Maria Vasilescu, Director general Tarus Media, a vorbit despre „Promovare si informare, educarea consumatorului/producatorului”; Cezar Irimia, Presedinte Coalitia Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice din Romania (COPAC).

Anca Vlad, Presedinte Fildas
„Preocuparea majora in perspectiva anului 2030 o reprezinta in toata Europa varsta a treia. Cand vorbim de sanatate, vorbim de ani de viata in conditii de buna functionare a organismului. Bolile cardiovasculare reprezinta aproximativ 3% din PIB-ul european, respectiv 135 miliarde de euro, in ceea ce priveste cheltuielile. In Romania, cheltuielile pentru bolile cardiovasculare sunt sub 1%.
Structura cheltuielilor de consum pentru trimestrul trei 2009 in gospodariile din Romania se prezinta astfel: 40,7% cheltuieli agro-alimentare si bauturi non-alcoolice, 7,1% bauturi alcoolice si tutun, 5,2% cheltuieli de comunicatii si 4,5% cheltuieli de sanatate. Importanta pe care o da natiunea sanatatii in final se reflecta si in importanta pe care o da autoritatea sanatatii, pentru ca totul pleaca dinspre populatie si prioritatile acesteia. In secolul XXI, in sistemul de sanatate, accentul se pune pe echitate si pe sprijinirea categoriilor defavorizate. Accesul gratuit si nelimitat la medicamente este imposibil, la fel si in cazul interventiilor medicale, mai ales ca noile tehnologii si produse sunt costisitoare. In Europa s-a creat o combinatie de sistem public si privat pentru rezolvarea acestor probleme. In Romania nu avem un sistem privat dezvoltat si el oricum nu este stimulat.
Sistemul de co-plata este un sistem echitabil de limitare a excesului de cerere de servicii medicale si medicamente.
Statele europene aloca circa 7% din PIB pentru sanatate, deci bugetul de sanatate este insuficient pentru ca PIB-ul este mic si procentul din PIB este si mai mic. Este evident ca vorbim de o grava lipsa de fonduri in sanatate. Starea generala de sanatate in Romania, conform raportului ONU, este de 17 pozitii sub medie intre 182 de tari incluse in raport, si pe ultimul loc in Europa.
Dar exista un paradox romanesc care creeaza mari inechitati in randul populatiei si intre judete. Tabelul de mai jos demonstreaza ca 10% dintre pacienti (cam 2,5% din populatie) consuma mai mult de jumatate din fondurile destinate medicamentelor.

GRAFICUL „PARADOXUL ROMANESC”
Propuneri de imbunatatire a sistemului de sanatate din Romania:
1. Prelucrarea datelor existente in sistem si publicarea acestora;
2. Analiza epidemiologica;
3. Informatizarea completa a sistemului de asigurari, medici de familie, policlinici, spitale;
4. Introducerea Cardului de Asigurat cu diferentierea accesului la servicii medicale (medicamente) intre diferitele categorii de asigurati;
5. Introducerea bugetelor indicative, alaturi de sisteme bonus/malus in contractele incheiate de CNAS cu medicii de familie;
6. Introducerea sistemului de co-plata procentuala pe reteta (medicament) sau serviciu medical solicitat suplimentar fata de „pachetul de servicii medicale minime” asumat transparent de Guvern;
7. Stimularea dezvoltarii sistemelor de asigurari private de sanatate si sprijinirea cresterii activitatii serviciilor private in sanatate;
8. Contractarea de catre CNAS, cu garantia statului de credite bancare similar Ministerului Finantelor pentru plata de urgenta a restantelor 2009-2010;
9. Reducerea termenului de plata a datoriilor catre sistemul privat la 30-60 de zile conform normelor UE privind sprijinirea sectorului privat;
10.Transparenta informatiilor in baza raportarilor centralizate.”

Prof. Univ. Dr. Cristian Vladescu, Director General scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar (SNSPMS)

„Starea de sanatate este influentata nu mai mult de 20% de sistemul sanitar, deci de serviciile de sanatate. Ceilalti trei factori majori sunt: conditiile socio-economice, stilul de viata si, evident, factorii ereditari. Stilul de viata, cel mai important factor dupa cel socio-economic, poate avea cel mai mare impact in imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, dar cand starea de sanatate se deterioreaza, trebuie sa apelam la sistemul sanitar. In lume, in ultimii 20 de ani, consumul de tutun a scazut datorita masurilor adoptate pentru stoparea fumatului. Studiul ESPAT (consumul de tutun, droguri si alcool la adolescenti) a aratat ca, in ultimii 10 ani, la adolescentii de 16 ani (grupul tinta), a scazut consumul de tutun cu circa 10%, mult pentru aceasta perioada de 10 ani. Starea actuala (la nivelul anului 2008) este influentata de cativa indicatori. De exemplu, cea mai mare mortalitate infantila la nivelul UE a ajuns in jur de 12%, dar media UE este aproximativ de 4%. In Romania este de trei ori mai mare decat media UE, iar speranta medie de viata, penultima din UE. In ceea ce priveste cancerul de col uterin, Romania prezinta cea mai mare mortalitate din UE. Romania are cel mai scazut consum la pasta de dinti pe cap de locuitor din UE.
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), Romania se afla pe locul 99 din 191 tari. Vestea proasta e ca se afla in urma tuturor tarilor din UE, vestea buna este ca se afla inaintea Bulgariei.”

Silviu Ionita, Vicepresedinte Asociatia Distribuitorilor de Medicamente din Romania (ADMR)

„Principala cauza a blocajului financiar cu care se confrunta piata farmaceutica romaneasca in acest moment o reprezinta datoriile foarte mari pe care le au farmaciile, dar si spitalele, catre distribuitori si automat catre producatori, ajungandu-se, din cate s-a calculat, in jurul sumei de 500 milioane de euro. Acest lucru este cauzat de o ordonanta de guvern din septembrie 2009, care mentioneaza ca termenele de plata ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) catre farmacii sunt suplimentate, de la 90 de zile la 210 zile, deci rezulta o lipsa de bani in sistem. Ca atare, un procent semnificativ de farmacii au intrat in insolventa, urmand si o parte dintre distribuitori. Nu s-a tinut cont de faptul ca in 2007, 2008 si inceputul anului 2009 medicamentele au fost calculate la un curs valutar de 3, 63 lei fata de euro. Aceasta diferenta de curs valutar a fost foarte greu suportata de distribuitori, rezultand o pierdere extraordinar de mare. Totodata, nu s-a tinut cont de faptul ca marjele integrate farmacie/distribuitor sunt unele dintre cele mai mici din UE, mai ales ca preturile medicamentelor sunt calculate la cel mai mic pret din UE. Bugetul sanatatii este de aproximativ 3,5% din PIB, iar cel al CNAS pentru medicamente reprezinta circa 500 milioane de euro, rezultand un deficit de 500 milioane de euro care nu poate fi acoperit decat daca Guvernul recurge la serviciile unei banci comerciale, sa contracteze un credit. Astfel s-ar putea ajunge la o infuzie de cash in sistem. In acest moment creditele distribuitorilor de la banci sunt la limita, iar singura varianta este acest imprumut. Din pacate, reforma si relansarea sistemului de sanatate romanesc nu se poate face doar prin efortul jucatorilor de pe piata (producatori, distribuitori, farmacii). Guvernul trebuie de asemenea sa se implice si sa sustina acest sistem, mai ales ca este considerat cel mai important pion.”

Dan Zaharescu, Presedinte Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM)

„Rolul structurilor asociative este esential in coordonarea activitatilor de lobby si advocacy. Asociatiile profesionale sunt singurele care isi pot asuma influentarea factorilor politici in elaborarea legislatiei. Vorbim despre rolul Colegiului Farmacistilor in elaborarea Legii farmaciei, rolul Colegiului Medicilor in elaborarea unor norme specifice domeniului pe care il reprezinta. Aceleasi asociatii profesionale sunt cele care pot incerca sa dea tonul schimbarilor de atitudine, vorbind de activitatile de advocacy si necesitatea profesionalizarii acestor structuri devine din ce in ce mai evidenta.
Rolul Guvernului este esential in asumarea responsabilitatii implementarii unor politici publice, si mai ales in domeniul sanatatii. Din pacate, in ultimii 15 ani, nu am avut de-a face cu politici publice sanatoase in domeniul sanitar. De aceea, situatia dezastruoasa in care se afla sistemul de sanatate in prezent este o consecinta evidenta a acestui fapt. Solutiile pot veni si din partea societatii civile, dar trebuie ascultata in momentul in care doreste sa se implice.
Situatia actuala a sistemului sanitar este o insumare a tuturor deficientelor care s-au manifestat de-a lungul ultimilor 15-20 de ani, incepand cu faptul ca Sanatatea a avut 20 de ministri in 20 de ani si continuand cu faptul ca de-a lungul ultimilor 10 ani alocarea bugetara pentru sanatate este undeva in jurul a 3% din PIB, la nivel de jumatate din minimul european. La jumatatea acestui an sanatatea risca sa intre in colaps. Sanatatea nu este numai un drept, ci si o consecinta a unei activitati economice care trebuie sa genereze si profit. Este rolul guvernantilor sa elaboreze politici sociale, de protectie a categoriilor defavorizate, dar este rolul nostru ca agenti economici sa avem capacitatea de a genera sustenabilitate, profit, in acelasi timp, fiindca acest profit genereaza la randul lui stabilitate, locuri de munca si o crestere a calitatii vietii pentru fiecare dintre noi.”