Stimulente ale sistemului nervos

Nivelul vigilentei unui subiect oarecare variaza pe parcursul unei zile, fiind controlat de substante cerebrale care pot avea, unele dintre ele, efecte depresive. Drept urmare, produc somnolenta. Celelalte sunt stimulentele psihotonice care determina cresterea starii de vigilenta. Substantele depresoare cresc starea de narcoza. Astfel creste si starea de somnolenta pe parcursul zilei, caz in care se folosesc psihostimulente pentru a intensifica starea de veghe, cum sunt amfetamina, cofeina etc.

La subiectii care sufera de narcolepsie, stimulentele activeaza creierul si impiedica starea de somnolenta din timpul zilei. Medicamentele stimulative se folosesc si la copiii hiperactivi care nu-si pot coordona atentia.
Amfetaminele antreneaza efecte secundare, cum ar fi lipsa totala a apetitului. Aceste medicamente se utilizeaza si in obezitate, insa riscul de dependenta antreneaza uneori o stare deliranta paranoida. Intrebuintarea lor in narcolepsie nu trebuie exagerata, pentru ca obisnuinta duce la marirea dozei. In consecinta, se intensifica efectele secundare.
Psihotonicele folosite in narcolepsie determina cresterea starii de veghe si reduc procesele de concentrare si de gandire. De asemenea, pot antrena tremuraturi si pot diminua semnificativ apetitul. Subiectii cu probleme psihotice sunt foarte sensibili la psihostimulente si la efectele secundare ale acestora. De aceea, trebuie mare atentie cand se administreaza. Folosirea acestor medicamente la copii poate intarzia cresterea, cand sunt administrate in mod constant. Dozele mari pot duce la pierderea cunostintei, la fenomene cardiace sau la aparitia palpitatiilor. Intreruperea brusca a tratamentului poate duce la depresii, stari de letargie sau somnolenta, cresterea apetitului. Folosirea curenta a amfetaminelor influenteaza cresterea activitatii cerebrale, cu agitatie intensa, insomnie si anxietate. Amfetaminele stimuleaza sistemul simpatic, parte a sistemului nervos autonom, provocand tremuraturi, palpitatii sau transpiratii. Depasind dozele prescrise, persoana risca aparitia convulsiilor si a tulburarilor mentale grave.

Antimigrenoasele
Migrena se manifesta prin dureri mari, uneori insuportabile, care, in mod obisnuit, afecteaza doar o jumatate de cap. Migrena este provocata de modificari ce ating vasele sangvine. Poate fi insotita de greata sau voma, simptomul fiind precedat de semnale care anunta durerea, cum sunt: „straluciri luminoase”, ameteli si furnicaturi la nivelul bratelor. De asemenea, pot aparea tulburari de vorbire, criza ducand pana la invaliditate. Cauzele care duc la aparitia migrenelor nu se cunosc, insa unii dintre factorii declansatori sunt considerati factorii emotionali (tensiune, excitatie etc.), socurile, epuizarea fizica, o lovitura in zona capului, unele alimente sau medicamente. De altfel, aceste crize pot avea si cauze ereditare. Medicamentele nu actioneaza asupra cauzelor. Ele atenueaza simptomele sau previn crizele. Migrenele pot fi ameliorate cu ajutorul analgezicelor lejere, cum ar fi aspirina, paracetamolul sau substantele asociate la codeina. Pentru a preveni crizele se foloseste cofeina si sarurile sale. Un produs puternic antimigrenos este ergotamina, asociata cu cofeina sau administrata singura. In momentul in care crizele apar de mai multe ori pe luna, se impune un tratament pe o perioada indelungata, chiar luni de zile, cu methysergid substanta.
Medicamentele antimigrenoase genereaza si efecte secundare foarte serioase, ergotamina inducand stari de somnolenta, senzatia de arsuri si furnicaturi la nivelul pielii (parestezii), crampe, dureri la nivelul genunchilor si al membrelor, dar si de stomac. Riscul tratamentului cu ergotamina apare mai ales la bolnavii cu circulatie sangvina proasta, deoarece se instaleaza o vasoconstrictie severa. Folosirea curenta a ergotaminei poate antrena dependenta, de aceea acest tip de tratament nu trebuie administrat mai mult de o saptamana si in dozele prescrise. Ergotamina si in general antimigrenoasele sunt contraindicate in caz de infectii si din cauza incetinirii circulatiei sangvine in regiunea infectata, intarziind vindecarea. Unii derivati de ergotamina pot induce dureri abdominale si, uneori, chiar leziuni tisulare (fibroze).
Antimigrenoasele se administreaza oral, sub forma de comprimate sau capsule). In cazul migrenelor insotite de stari de voma, se recomanda dihidroergotamina sub forma injectabila. Alte medicamente folosite: acid acetilsalicilic, betablocante, codeina, ergotamina si derivati, paracetamol.

Dr. Farm. D. Hurduc