EVANGHELIA DE LA SNAGOV DIN 1697, TIPARITA DE ANTIM IVIREANUL (1660-1716)

Mihai-Lucian Stanescu, Ana Carata (Societatea Romana de Istoria farmaciei)

Antim Ivireanul, nascut c. 1660 in Iviria (Georgia), (de unde…Ivireanul), carturar roman, Mitropolit al Tarii Romanesti (1708-1716), a infiintat tipografii la Snagov (1694) si Rimnic (1705); ctitor al ansamblului monastic Antim din Bucuresti la 1715. A tradus in special in greceste, numeroase scrieri de cult si didactico-morale. Talentat miniaturist si sculptor, a ilustrat Evangheliile de la 1693 si 1697, a decorat usa de intrare a Manastirii Antim din Bucuresti si a pictat portretul lui Constantin Brancoveanu [MDE].

Antim Ivireanul (1650/c.1660-1716) a fost Mitropolit al Ungrovlahiei intre 1708-1716, carturar, tipograf, gravor si ctitor. Originar din Georgia a fost adus in Tara Romaneasca in jurul anului 1690 de catre Constantin Brancoveanu (1654-1714), Domnul Tarii Romanesti (1688-1714). Domnia lui C. Brancoveanu a reprezentat o perioada de inflorire pentru Tara Romaneasca. Personalitate complexa, a influentat dezvoltarea culturala prin tiparirea de carti, ctitorii de palate si biserici in stil brancovenesc. Mazilit in 1714 de catre turci, a fost decapitat alaturi de cei 4 fii ai sai si sfetnicul Ianache, la Istanbul, in 15 august 1714.

Antim Ivireanul a fost mitropolit al Tarii Romanesti intre 1708-1716. In Bucuresti la tipografia domneasca a tiparit 13 carti in 10 ani:

Invataturile lui Vasile Macedoneanul catre fiul sau Leon (1691, limba greaca),

Slujba Sf. Paraschiva si a Sf. Grigore Decapolitul (1692, limba romana),

Evangheliarul greco–roman (1693)

Psaltirea (1694, limba romana).

La Manastirea Snagov, unde a fost egumen, a tiparit:

Marturisirea ortodoxa a lui Petru Movila (1699),

Proschinitarul Sf. Munte Athos (1701, greceste),

Liturghierul greco-arab (1701),

Evanghelia (1697),

Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu (1698),

Carte sau lumina (1699),

Invataturi crestinesti (1700),

Floarea darurilor (1701).

In alte centre tipografice (Bucuresti,Manastirea Govora), a tiparit alte 24 carti in 5 ani (1701-1705).

In 1705 era Episcop de Valcea, la 1708, Mitropolit al Ungrovlahiei, cind a infiintat noi tipografii (Targoviste). In 1715 Tipografia se muta la Bucuresti.

Dintre operele sale principale, cel mai cunoscut manuscris este Didahiile, o culegere de 35 predici [MDE].

Din colectia personala (a primului autor al acestui articol), face parte si Evanghelia tiparita la Snagov in 1697, ca a doua editie dupa cum scrie in pagina de titlu (Sfanta si Dumnezeiasca Evanghelie… Cu voia prea luminatului… Io Constantin B. Voevod…Acum a doua oara tiparita si diortosita cu mai multa nevointa in Sfanta Mitropolie a Snagovului. La anul de la spasenia lumii 1697. De smeritul intre ermonahi Antim Ivireanul). Pe verso-ul paginii de titlu apare stema Tarii Romanesti si Stihurile pecetii. (Fotografiile foii de titlu apartin exemplarului Bibliotecii Nationale).

Evanghelie, Snagov, 1697

La inceputul fiecarei Evanghelii se afla cate o xilogravura cu fiecare Evanghelist (Ioan, Matei, Luca si Marcu). Placile au fost refolosite de la Evanghelia din 1693. Unele sunt semnate de catre Antim Ivireanul, ceea ce dovedeste plurivalenta acestui personaj important.

La finalul cartii este trecut colofonul:

,,Slava, cinste si inchinaciune celui in Troita unul Dumnezeu, Care neau (sic) ajutat dupa inceput de am ajuns si sfarsitul…Tiparit in anul de la spasenia lumii 1697, De smeritul intre ieromonahi Antim Ivireanul.

Exemplarul detinut de noi este imbracat in piele peste o legatura mai veche, iar copertile sunt de lemn. Spre finalul cartii textul este usor afectat.

Antim Ivireanul a fost ucis in drum spre Istanbul in 1716, dupa ce a fost inlaturat din scaunul episcopal.

Concluzii

Dupa cum dovedeste colofonul, cartea a fost tiparita de un armean, in cea mai curata limba romaneasca. In anul Brancoveanu, (300 ani de la martiraj), merita sa fie evocat si Antim Ivireanul. Aceasta carte este unul dintre exemplele care dovedesc interesul Domnitorului pentru cultura. Acesta, inconjurandu-se de carturari si de persoane cu valoare care strabate peste veacuri si-a pus amprenta asupra culturii romanesti.

Cele doua personalitati, pentru faptele lor prin care au dat dovada de dragoste de credinta ortodoxa, prin moartea lor, luand cununa muceniceasca, au fost trecuti in randul sfintilor.

Privind la trecut ne valorificam prezentul si ne fundamentam viitorul!

Bibiliografie:

1- Bianu, I. Hodos N. – Bibliografia Romaneasca Veche, vol. 1, Bucuresti, 1903, Stabilimentul Grafic J. V. Socec, 572 p

2 – http://biserica.org/WhosWho/DTR/I/AntimIvireanul.html

3- www.bibnat.ro

4- MDE- Mic Dictionar Enciclopedic Ed. St. Enc. Ed a III-a, 1986, p.72