Dicționar medical

Addison

Maladie aparuta in urma deficitului de cortizol si aldosterona, hormoni corticosuprarenali.
Cauze. Uneori este provocata de un proces morbid de distrugere a cortexului suprarenal, dar, de cele mai multe ori, este o maladie autoimuna, deoarece anticorpii produsi de sistemul imunitar ataca glanda suprarenala. Deficitul de cortizol si aldosterona este asociat cu o crestere ridicata de ACTH (hormonul adrenocorticotrop) si alti hormoni. Unul dintre acestia stimuleaza sinteza melaninei de catre piele.
Simptome si diagnostic. Cand apar simptomele acute, numite crize addisoniene, acestea pot fi urmarea unei infectii sau rani. Ca fenomene obiective incipiente enumeram slabiciunea extrema musculara, deshidratarea, hipotensiunea arteriala, confuzia si chiar coma, din cauza deficitului de aldosterona care antreneaza o pierdere excesiva a acesteia, si apa in urina. In caz de Addison cronic se instaleaza oboseala si slabiciunea continua, pierderea in greutate si vagi dureri abdominale, o modificare a pigmentului cutanat (melanodermie). Pielea devine “bronzata” din cauza unei productii excesive de hormoni de catre hipofiza, ce stimuleaza producerea de melanina. Diagnosticul este confirmat daca pacientul nu a primit nicio injectie de ACTH care stimuleaza secretia de cortizol.
Tratament. In crizele acute se administreaza o perfuzie de ser fiziologic, astfel ca dozele aditionale de hidrocortizon (pentru a inlocui secretia de cortizol deficitar) si de fludrocortizon sa remedieze deficitul de aldosterona. Pacientii atinsi de Addison sunt incapabili sa reactioneze la stres si, de aceea, prezinta mare risc in declansarea unor infectii sau producerea unor rani. In aceste situatii se dubleaza cantitatea de hidrocortizon, pentru a ajuta mecanismele corporale sa combata infectia si sa grabeasca vindecarea.