Afta

Mica ulceratie superficiala, dureroasa, observata cel mai des pe mucoasa bucala si uneori pe mucoasa genitala. Aftele pot fi izolate sau pot sa se integreze intr-o boala mai generala, aftoza. Originea lor este necunoscuta. Recidivele? sunt?foarte frecvente. Sunt legate de factori infectiosi, hormonali, alimentari si de surmenaj. Ele se vindeca, de obicei, fara a necesita tratament, in vreo zece zile.

Simptome si semne – Evoluand in pusee, aftele pot fi de marime foarte mica (aftele miliare) sunt uriase (aftele necrotice ale lui Sutton). Aftele bucale sunt ulceratii rotunde sau de forma ovala, pe fond galbui si inconjurate de un halou rosu inflamator. Ele afecteaza gingiile, marginea interna a buzelor si falcilor, marginile limbii. Aftele genitale, rar izolate, se observa in principal in boala lui Behcet, in care ele sunt asociate la numeroase afte bucale.
Afta este o leziune elementara care caracterizeaza stomatita aftoasa si in general aftozele. Este localizata la nivelul mucoasei oro-faringiene, mai rar pe mucoasa genitala. Se prezinta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici, de forma rotunda sau ovalara, care de obicei prezinta un burelet inflamator eritematos, fiind foarte dureroasa. Afta rezulta dupa spargerea unei vezicule pline cu lichid seros, izolate sau grupate. Afta se dezvolta dintr-o vezicula (uneori de origine virala) si se insoteste de o senzatie de arsura.

Tratament si prevenire – Tratamentul consta in aplicarea de antiseptice, de anestezice locale si de antibiotice (tetraciclina), spalaturi de gura antiseptice, aport de vitamine din grupul B. Masurile de prevenire clasice sunt importante pentru aftele bucale: o buna igiena bucodentara si suprimarea alimentelor care declanseaza puseele: svaiterul, fructele uscate sau acide (nuci, alune etc.) si condimentele.?