Alcoolism

Dependenta fata de alcool si ansamblul manifestarilor patologice care rezulta de aici. Determina tremur, halucinatii, delir, anxietate. Termenul de alcoolism desemneaza deci atat consecintele patologice ale unui consum excesiv si prelungit de alcool (alcoolopatie), cat si dependenta de alcool (alcoolodependenta).
Incidenta alcoolismului creste in lume de ani de zile in societatile industrializate, alcoolismul constituie a treia cauza de deces dupa afectiunile cardiovasculare si diferitele tipuri de cancere.

Cauze – Personalitatea alcoolicului a dat loc unor numeroase investigatii (psihanalitice, genetice, sociologice): se retine adesea o identificare a efectelor daunatoare ale unui tata, ale unei mame, concomitent tiranici si supraprotectori, ceea ce ar antrena la subiect un sentiment de nesiguranta, o dificultate in afirmarea sa, precum si o agresivitate prost stapanita.
La femei, alcoolismul apare adesea intr-un context de frustrare narcisista, de insatisfactie familiala, de divort, in situatii de regres. Prost tolerat din punct de vedere social, alcoolismul feminin pastreaza un caracter mai secret si solitar. Anumite nevroze, in particular cele fobice, constituie o cauza insuficient cunoscuta a alcoolismului feminin.

Simptome si semne – Clasic, intoxicatia alcoolica evolueaza in trei faze:
– asimptomatica, cu camuflare (ascunderea sticlelor) si vinovatie;
– cruciala, cu polarizarea pe alcool, scaderea vointei, inceputul unei atingeri organice;
– cronica (dupa 4 pana la 6 ani) cu alterarea grava a starii generale si tulburari psihice asociate (cu anosognozie sau necunoasterea bolii sale de catre subiect).
In acest stadiu, alcoolicul nu se mai poate stapani sa bea, chiar daca doreste aceasta simptomele alcoolismului sunt foarte variate: modificari ale personalitatii (gelozie, stari de furie necontrolate, iritabilitate), promisiuni repetate de a inceta bautura, schimbari in maniera de a bea (trecerea de la bere la alcooluri tari, de exemplu), dezinteresul fata de mancare, neglijenta fizica, tulburari de memorie etc. Subiectul poate avea greturi, poate voma, poate tremura dimineata, poate suferi de dureri abdominale, de crampe musculare, de amortiri si furnicaturi. Pulsul sau poate fi neregulat, fata rosie cu o dilatare a capilarelor, mersul ii devine instabil. O privare brusca de alcool a subiectului dependent poate declansa un delirium tremens (tremuraturi, halucinatii, convulsii).

Patologie – Persoanele care consuma de obicei mari cantitati de alcool sunt expuse diferitelor patologii: sensibilitate crescuta fata de infectiile bacteriene, cancere ale orofaringelui, esofagului, bronhiilor, boli hepatice (ciroza, hepatita alcoolica), leziuni nervoase grave (encefalopatii).
Alcoolismul antreneaza, de asemenea, tulburari psihice. Alcoolismul cronic conduce la delirium tremens sau la forma sa atenuata, delirul subacut. Unele deliruri se aseamana cu paranoia pe anume teme (gelozie, persecutie). Dementa, consecinta finala a unor alcoolisme, necesita internarea intr-o institutie. La femei, alcoolismul evolueaza mai rapid decat la barbati, din cauza unei fragilitati fiziologice crescute.

Tratament – Nu poate fi intreprins decat la cererea subiectului alcoolic dupa recunoasterea excesului. Dezobisnuirea este adesea usoara. Ea implica un sprijin energic (eventuala spitalizare), o alimentatie echilibrata si o chimioterapie (tranchilizante, antidepresive, neuroleptice, vitamine). Tehnicile care se bazeaza pe schimbarea hotararii subiectului au recurs la disulfiram si la metronidazol. Mai delicata este ingrijirea de lunga durata, indispensahila in caz de recidive severe sau prea frecvente. Aceasta ingrijire necesita o urmarire psihologica a subiectului, centrata pe conflictele sale si viitorul sau: trebuie sa fie ajutat sa-si restaureze capacitatile relationale, sa-si regaseasca autonomia etc. asociatiile fostilor bautori aduc adesea un sprijin serios.

Sinonim: etilism.