Algodistrofie

Sindrom dureros al unei maini, unui picior, chiar al unui membru intreg, cu tulburari vasomotorii si trofice, si demineralizare osoasa pronuntata. Algodistrofia rezulta probabil dintr-o perturbare de functionare a nervilor simpatici ai unui membru. Instalandu-se in urma unui traumatism (fractura, entorsa), a unei interventii chirurgicale sau fara cauza aparenta, algodistrofia atinge cel mai des membrele inferioare, dar poate atinge membrul superior (sindromul umar-mana dupa un infarct miocardic, de exemplu).

Simptome si diagnostic – Apare progresiv o neputinta dureroasa a mainii, piciorului, chiar a intregului membru. Se observa atunci o demineralizare osoasa pronuntata si intinsa, asociata, in primul moment, cu o umflare a tesuturilor moi insotita de incalzire locala, apoi, in a doua faza, cu o racire si o retractie a acestora, la originea unei rigiditati a articulatiei.

Diagnosticul clinic – Se bazeaza pe caracterul extrem de deosebit al durerilor si pe tulburarile trofice. Atingerile osoase pot fi puse precoce in evidenta multumita scintigrafiei, apoi diferitelor procedee de imagerie (absorbtiometrie bifotonica, scanografie).

Tratament si prognoza – Tratamentul comporta, inainte de toate, punerea in repaus a segmentului de membru atins: utilizarea unui baston sau a unei carje este cel mai sigur mijloc de a suprima durerile provocate de o algodistrofie a genunchiului sau piciorului. Simptomele inceteaza foarte des in mod spontan la capatul a 6 pana la 18 luni. Dar calcitonina, vasodilatatoarele si anesteziile locoregionale prin blocaj nervos simpatic sunt utilizate frecvent pentru a grabi vindecarea. O reeducare poate ajuta sa se lupte impotriva anchilozei.
Un oarecare grad de rigiditate poate persista ca sechela definitiva, chiar atunci cand algodistrofia atinge mana, retractiile fixeaza degetele in forma unei gheare ireductibile.