Holera

Boala infectioasa intestinala, contagioasa, cauzata de o bacterie, vivrionul holeric (Vihrio cholerae, varietatea el Tor). Diseminarea sa este favorizata de absenta igienei. Pot fi observate atat pandemii cat si atingeri sub forma unor focare izolate. Zonele geografice afectate, in principal sunt Asia, Orientul Mijlociu, Europa si, in ultimii ani, Africa siAmerica de Sud.

Cauza – Holera se transmite, in principal, fie prin ingestia de apa poluata de dejectiile umane infectate, fie prin ingestia de alimente sau bauturi contaminate, sau chiar prin crustacee infectate ingerate. Vibrionul holeric, introdus in organismul uman, produce o enterotoxina care altereaza peretele intestinului suhpre fara sa-l distruga.

Simptome si evolutie – Dupa una pana la cinci zile de la eontaminare, se declara brusc o diaree, cu varsaturi abundente si crampe musculare. Subiectul nu are febra. Diareea devine curand lichidiana, gravitatea bolii rezidand in amploarea deshidratarii. La copil si la subiectul varstnic riscul e inca si mai mare, deoarece deficitul in apa este deosebit de rapid, marcat printr-o pierdere in greutate si printr-o infundare a ochilor in orbite, insotite de un soc hipovolemic (insuficienta circulatorie) cu hipotensiune (caderea tensiunii arteriale) si oligurie (scaderea cantitatii de urina excretata).

Tratament – Tratamentul se bazeaza pe inlocuirea pierderilor de lichid prin administrarea, timp de cateva zile fie prin perfuzie intravenoasa, fie pe cale orala daca nu mai au loc varsaturi, a unei preparatii standard prescrisa de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Un tratament antibiotic poate fi prescris pentru evitarea propagarii in intregul organism.

Prevenire – Aceasta se bazeaza pe masuri sanitare privind circuitul apelor folosite si latrinele si pe reguli de igiena simple: curatenia perfecta a alimentelor si mainilor, apa de baut la sticle capsulate sau fiarta. Putin eficace, vaccinul clasic nu mai este recomandat: sunt in curs de evaluare noi vaccinuri.