Insuficienta cardiaca

Incapacitatea inimii de a-si indeplini functia de pompare si de propulsare a sangelui.

Cauze Insuficienta cardiaca este complicatia unei boli cardiace. Ea poate afecta inima stanga, inima dreapta sau ambele. Insuficienta cardiaca (sau ventriculara) stanga poate fi consecutiva unei hipertensiuni arteriale, unei atingeri vasculare (ingustarea sau insuficienta aortica sau mitrala), unei boli cardiace congenitale precum coarctatia aortica (stramtarea istmului aortei), unei cardiopatii ischemice (diminuarea sau oprirea circulatiei sangvine in una sau mai multe artere ale inimii), unei miocardiopatii (boala a muschiului cardiac). O tulburare a ritmului, o anemie serioasa, o hipertiroidie pot, de asemenea, sa favorizeze aparitia unei insuficiente cardiace.
Insuficienta cardiaca stanga comporta o hipertensiune si o staza de sange in plamani (edem pulmonar), responsabila de o jena respiratorie, uneori intensa, la efort apoi si in repaus. Insuficienta cardiaca (sau ventriculara) dreapta este de cele mai multe ori consecutiva unei hipertensiuni arteriale pulmonare (cresterea presiunii in artere le pulmonare), cauzata la randul ei de o afectiune pulmonara (bronsita cronica cu emfizem, embolie pulmonara). Ea mai poate fi datorata unei cardiopatii congenitale (comunicare interventriculara sau interauriculara, stenoza pulmonara).
O insuficienta ventriculara stanga poate sa se complice cu o insuficienta ventriculara dreapta si astfel poate crea o insuficienta cardiaca globala.

Simptome si semne – Oboseala este un semn frecvent al insuficientei cardiace. Insuficienta cardiaca stanga provoaca o jena respiratorie (dispnee). La inceput aceasta jena se observa doar in timpul sau dupa exercitiul fizic (dispnee de efort), apoi ea se intensifica si sfarseste prin a persista chiar si in repaus. Pentru a respira mai bine, bolnavul doarme in pozitie sezand in pat (dispnee de decubit). El poate sa se trezeasca noaptea din cauza unei crize de edem pulmonar acut (inundare brusca a alveolelor si a tesutului pulmonar de catre plasma sangvina) cu jena respiratorie acuta, respiratie zgomotoasa, transpiratii si expectoratie cu spuma. Aceasta criza necesita un tratament de urgenta.
lnsuficienta cardiaca dreapta antreneaza o hipertensiune in sistemul venos, responsabila de o dilatare a venelor jugulare la gat, de o crestere a volumului ficatului (ficat cardiac), de edeme ale gleznelor si gambelor, uneori de o jena abdominala si tulburari digestive.

Tratament – Tratamentul este cel al simptomelor si, daca este posibil, cel al cauzei. El cuprinde odihna la pat in pozitie sezanda si respectarea stricta a unui regim alimentar sarac in sare. Bolnavul primeste diuretice, destinate sa usureze organismul de excesul sau de apa si de sare si care diminueaza volumul de sange circulant. In unele cazuri, sunt administrate vasodilatatoarele (facilitand travaliul inimii) sau digitalicele (tonicardiace) si ele antreneaza o ameliorare neta in cateva ore.
Odata controlata insuficienta cardiaca, trebuie atacata cauza ei. O boala valvulara poate fi corectata chirurgical, o cardiopatie ischemica poate fi tratata prin pontaj aortocoronarian sau prin angioplastie coronariana transcutanata.
Numeroase alte cauze sunt, de asemenea, accesibile tratamentului: hipertensiunea arteriala si aritmiile sunt tratate cu medicamente, in timp ce comunicatiile interauriculare si interventriculare sunt inchise printr-o interventie chirurgicala pc cord deschis. Prevenirea este, de asemenea, esentiala si consta in supravegherea oricarei boli de inima inaintea aparitiei insuficientei cardiace si in aplicarea unui tratament al primelor stadii ale acesteia. Totusi, atunci cand insuficienta cardiaca este consecutiva unei afectiuni a miocardului (muschiul cardiac) care evolueaza de multa vreme (o miocardopatie, in principal) sau unei boli pulmonare cronice, prognosticul este, in general, mai putin favorabil.