Panaritiu

Infectie acuta a unui deget de la mana sau, mai rar, de la picior.
Panaritiul este o afectiune frecventa, ce decurge din inocularea intr-un deget a unui germene, de cele mai multe ori un stafilococ, de catre o aschie, o intepatura sau printr-o plaga.

Diferite tipuri de panaritiu:
– Panaritiu superficial, cel mai obisnuit, este amplasat pe pulpa degetului sau pe conturul unghiei (turniola), uneori si la inaltimea primei sau celei de a doua falange. El se traduce printr-o inflamatie care evolueaza in cateva ore sau in cateva zile, antrenand o crestere in volum a degetului, o inrosire, o durere in general zvacnitoare si responsabila de insomnie si de febra.
– Panaritiu profund survine dintr-odata, dupa inocularea directa a germenului in teaca tendoanelor flectoare ale degetelor, ori constituie complicatia unui panaritiu superficial. Infectia poate atinge osul unei falange (osteita), unul sau mai multe tendoane ale degetului cu teaca lor (tenosinovita), o articulatie dintre doua falange (artrita) sau chiar intreaga mana (flegmon). Se observa atunci o inflamatie intensa, eventual o imposibilitate de a misca degetele in cauza, care survine atunci cand este afectata teaca tendonului flector si antreneaza o deformare dureroasa a degetului, in carlig.

Complicatii – In absenta tratamentului, un panaritiu superficial se poate intinde in profunzime, iar un panaritiu profund poate antrena o septicemie (descarcari repetate de germeni si ale toxinelor lor in circulatia sangvina). Fiecare descarcare provoaca atunci un puseu febril insotit de frisoane, germenele este, in plus capabil, sa patrunda si se dezvolta intr-un alt punct al corpului.

Tratament – Un panaritiu superficial debutant este tratat prin aplicarea locala de antiseptice, eventual prin administrarea de antibiotice pe cale orala. Tratamentul unui panaritiu profund sau superficial colectat este inainte de toate chirurgical, de urgenta si sub anestezie locala sau generala, chirurgul scoate puroiul si tesuturile necrozate.

Prevenire – Aceasta consta in protectia cu manusi in timpul activitatilor care prezinta risc de intepatura (gradinaritul, de exemplu) si respectarea unei igiene minutioase in cursul efectuarii manechiurii.