Rubeola si femeia gravida

La femeia gravida neimunizata, o rubeola care survine in primele patru luni ale sarcinii poate sta la originea malformatiilor congenitale sau a unei fetopatii evolutive. Aceasta traduce infectia organelor deja formate, infectie difuza si masiva care persista si dupa nastere. Daca fetopatia poate regresa, nu tot asa stau lucrurile cu malformatiile care, din nefericire, sunt definitive.
Fatul este contaminat prin intermediul trofoblastului, apoi al placentei. Malformatiile privesc ochii (cataracta, microftalmie), sistemul auditiv (surditate), sistemul cardiorespirator (persistenta canalului arterial, stenoza pulmonara) sau sistemul nervos (microcefalie, intarziere mintala). Aceste anomalii nu sunt decelate intotdeauna la nastere si pot deci sa se manifeste dupa nastere, ceea ce justifica o supraveghere in timpul primilor ani de viata.
Rubeola evolutiva antreneaza o intarziere a cresterii intrauterine, cu greutate mica la nastere si dificultati de dezvoltare ulterioara, sau o atingere poliviscerala. O rubeola diagnosticata in primul trimestru de sarcina permite sa se aiba in vedere un avort terapeutic daca lucrul acesta e pus in evidenta, realizand o punctie de sange fetal.
Cercetarea infectiei cu virusul rubeolei, prin reactie serologica, trebuie sa fie efectuata la toate femeile gravide neimunizate. Testarea se face lunar in primele patru luni de sarcina. In plus, femeia gravida trebuie sa evite orice contact cu persoanele contagioase – in particular cu copiii. Se poate practica o imunizare pasiva (injectarea intramusculara de imunoglobuline) la femeia gravida neimunizata care a fost in contact cu o persoana atinsa de rubeola; totusi, aceasta imunizare nu este eficace decat daca ea este practicata in primele 48 de ore care urmeaza contactului.