Strabism

Defect al paralelismului axelor vizuale, caracterizat printr-o deviatie a axei unui ochi in raport cu celalalt si asociat cu o tulburare vizuala.
Strabismul este o afectiune deosebit de frecventa care afecteaza, in principal, copiii in primii lor ani de viata.

Diferite tipuri de strabism
– Strabismul convergent, ori esotropia (deviatia ochiului spre interior), este observat in mod curent la copiii mici. El se intalneste in cazuri de anizometropie (diferenta de refractie intre cei doi ochi, ceea ce antreneaza o diferenta de marime intre imaginile percepute cu fiecare ochi), in caz de hipermetropie puternica, de paralizie partiala a unui muschi oculomotor sau de boala nevizibila a globului ocular (cataracta, retinoblastom, ptozis).
– Strabismul divergent, ori exotropia (deviatia unui ochi spre exterior), este mai putin frecvent. El afecteaza copiii mai mari sau adultii si rezulta adesea dintr-o miopie puternica sau dintr-o pierdere mai tarzie a vederii.

Simptome si semne – Perturbarea vederii se poate manifesta in doua moduri diferite. Daca cele doua imagini primite de creier sunt prea diferite, acesta o poate anula pe cea mai putin buna dintre ele. Astfel, ochiul deviat isi pierde treptat capacitatile sale vizuale si nu mai transmite creierului nici o imagine, din lipsa de antrenament: aceasta este ambliopia. In strabismele mici, din contra, creierul poate incerca sa faca sa concorde cele doua imagini putin diferite intre ele, primite prin doua puncte retiniene necorespondente atunci este vorba de o concordanta retiniana anormala, mai dificil de detectat.

Tratament – Cu cat tratamentul este mai precoce, cu atat este mai eficace. De asemenea, este necesar sa se deceleze un strabism convergent de la cea mai mica varsta (daca este posibil chiar inainte de 6 luni) in schimb, netratat dupa 6 ani, strabismul este mai dificil de vindecat. 
– Corectarea ametropiei (tulburare a refractiei), cu ajutorul lentilelor corectoare, poate fi intreprinsa de la varsta de 8 luni. Ochelarii trebuie purtati in permanenta.
– Tratamentul ambliopiei trebuie, de asemenea, sa inceapa cat mai devreme si se realizeaza astupand ochiul functional pe perioade lungi (de la doua ore pe zi pana la intreaga zi, timp de mai multe zile la rand). Aceasta ocluzie se practica de cele mai multe ori cu ajutorul unui pansament pus pe ochiul neatins; ea are drept scop sa oblige celalalt ochi sa-si dezvolte functia vizuala. Daca tratamentul este precoce si complet, atunci este incununat de succes in 90% din cazuri in celelalte cazuri, o reeducare ortoptica, destinata sa oblige ochii sa lucreze impreuna, poate fi avuta in vedere spre varsta de 5 ani, cand copilul este suficient de cooperativ o micsorare a unghiului de deviatie mai poate fi obtinuta si prin aplicarea de adezive pe lentilele ochelarilor, de cele mai multe ori pe partile nazale (strabism convergent), ceea ce obliga ochii sa fixeze obiectul drept in fata lor. Lentilele cu dubla focalizare pot contribui la micsorarea convergentei vederii de aproape in caz de hipemetropie marcata printr-un efort de acomodare prea mare. In sfarsit, prisme lipite de partea interna a lentilei fiecarui ochi permit mentinerea ochiului pe axa lui buna, de cele mai multe ori in asteptarea unui tratament chirurgical.
– Tratamentul chirurgical nu intervine decat in ultima instanta. El consta in deplasarea insertiei anumitor muschi oculomotori (de exemplu, de tragere inapoi a punctului de insertie a muschilor drepti interni in caz de strabism convergent) si/sau in scurtarea altora. Aceasta operatie este practicata sub anestezie generala. Spitalizarea dureaza 2-3 zile. Dupa interventie, este adesea necesar purtatul de lentile corectoare, precum si o reeducare ortoptica.