Acasă » Farmacoterapie » Intervențiile farmacistului în managementul hipertensiunii arteriale

Farmacoterapie

Intervențiile farmacistului în managementul hipertensiunii arteriale

Corina Andrei, Farmacist rezident, asistent universitar , Disciplina de Farmacologie și Farmacie Clinică , Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila”, București

Cuprins

1. Managementul hipertensiunii arteriale – introducere

2. Intervențiile farmacistului în managementul hipertensiunii arteriale

3. Concluzii

Hipertensiunea arterială este o problemă majoră de sănătate publică, la nivel mondial. Aderența la tratamentul antihipertensiv este influențată de diferiți factori. Farmacistul poate îmbunătăți aderența pacienților la tratament, prin consilierea pacientului cu privire la importanța respectării recomandărilor primite de acesta de la specialiștii din domeniul sănătății. Astfel, intervenția farmacistului în managementul hipertensiunii arteriale este esențială și, mai mult decât atât, este susținută de numeroase studii.

Managementul hipertensiunii arteriale – introducere

Hipertensiunea arterială este o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, fiind corelată cu morbiditate și mortalitate crescute [1,2,3]. Conform datelor din literatură, aproximativ 1 miliard de oameni din întreaga lume suferă de hipertensiune arterială [4].

Există diferențe în ceea ce privește clasificarea hipertensiunii arteriale, în funcție de ghiduri [5,6,7]. Clasificarea hipertensiunii arteriale, conform ghidurilor este prezentată în tabelul 1.

Tabelul 1. Clasificarea hipertensiunii arteriale conform ghidurilor [5,6,7]

	Categoria	Tensiunea sistolică		Tensiunea diastolică
Colegiul American de Cardiologie	Normală	< 120 mm Hg	și	< 80 mm Hg
	Crescută	120 – 129 mm Hg	și	< 80 mm Hg
	Hipertensiune arterială grad 1	130 – 139 mm Hg	sau	80 – 89 mm Hg
	Hipertensiune arterială grad 2	≥ 140 mm Hg	sau	≥ 90 mm Hg
Societatea Europeană de Cardiologie	Optimă	< 120 mm Hg	și	< 80 mm Hg
	Normală	120 – 129 mm Hg	și/sau	80 – 84 mm Hg
	Normal înaltă	130 – 139 mm Hg	și/sau	85 – 89 mm Hg
	Hipertensiune arterială grad 1	140 – 159 mm Hg	și/sau	90 – 99 mm Hg
	Hipertensiune arterială grad 2	160 – 179 mm Hg	și/sau	100 – 109 mm Hg
	Hipertensiune arterială grad 3	≥ 180 mm Hg	și/sau	≥ 110 mm Hg
	Hipertensiune arterială sistolică izolată	≥ 140 mm Hg	și	< 90 mm Hg
Societatea Internațională de Hipertensiune	Normală	< 130 mm Hg	și	< 85 mm Hg
	Normal înaltă	130 – 139 mm Hg	și/sau	85 – 89 mm Hg
	Hipertensiune arterială grad 1	140 – 159 mm Hg	și/sau	90 – 99 mm Hg
	Hipertensiune arterială grad 2	≥ 160 mm Hg	și/sau	≥ 100 mm Hg

Determinarea tensiunii arteriale în cabinetul medicului este principalul mod de diagnosticare, însă studiile recomandă confirmarea acestui diagnostic prin monitorizarea tensiunii la domiciliu, de către pacient sau un aparținător [2].

Managementul hipertensiunii arteriale prezintă două direcții principale: adaptarea stilului de viață, cu respectarea măsurilor nefarmacologice, și tratamentul farmacologic. Măsurile nefarmacologice presupun: adoptarea unei diete bogate în fibre și produse lactate, limitarea aportului de sodiu, creșterea aportului de potasiu, magneziu, calciu și vitamina D, reducerea consumului de alcool, scăderea în greutate și realizarea exercițiilor fizice zilnic, precum și reducerea pe cât posibil a anxietății și stresului, ce pot agrava hipertensiunea arterială [8]. Principalele clase de medicamente utilizate fie ca monoterapie, fie ca terapie combinată, pentru menținerea tensiunii arteriale în limitele normale, sunt inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, blocantele receptorilor angiotensinei, blocantele canalelor de calciu și diureticele [2]. Inițierea și respectarea unei farmacoterapii individualizate în funcție de particularitățile pacientului sunt necesare pentru reducerea riscului de accident vascular cerebral, infarct de miocard sau insuficiență cardiacă [9]. Dar, deși studiile susțin beneficiile clare ale terapiei antihipertensive, în prezent s-a observat un control redus al acestei patologii [10].

Intervențiile farmacistului în managementul hipertensiunii arteriale

În timp, au fost realizate metaanalize pentru evidențierea importanței intervenției farmacistului în managementul hipertensiunii arteriale. De exemplu, într-o metaanaliză realizată de Machado, a 13 studii cu un total de 2.246 de pacienți, tensiunea arterială sistolică a scăzut semnificativ cu 10,7 ± 11,6 mmHg în urma intervenției farmacistului clinician, iar pentru grupul de control nu au fost identificate modificări semnificative statistic. Farmacistul a intervenit în aceste studii prin educarea pacientului cu privire la patologia cardiovasculară și prin managementul medicamentelor prescrise [11].

Aderența este măsura în care pacientul respectă sfaturile medicale primite de la specialiștii din domeniul sănătății. Conform datelor din literatură, pacienții aderenți la tratament au prezentat rezultate favorabile în urma administrării tratamentului, cu obținerea unui control mai bun al evoluției patologiei. Astfel, s-a concluzionat că rezultatele terapiei nu sunt influențate doar de acțiunea farmacodinamică a tratamentului, ci și de aderența pacientului la tratament [12].

Aderența la tratamentul antihipertensiv poate fi influențată în sens negativ de numeroși factori, precum lipsa simptomatologiei asociate patologiei, înțelegerea neadecvată a bolii, dar și a necesității respectării tratamentului pe termen lung, și apariția reacțiilor adverse asociate terapiei [13]. Un rol important în creșterea aderenței la tratament, prin reducerea acestor factori, a fost evidențiat pentru farmaciști. De asemenea, conform studiilor publicate, colaborarea farmaciștilor cu medicii a fost esențială pentru creșterea aderenței la terapie și pentru controlul tensiunii arteriale [14,15]. Astfel, implicarea farmacistului în promovarea aderenței la tratamentul antihipertensiv poate fi necesară pentru reducerea morbidității și mortalității asociate hipertensiunii arteriale, a costurilor totale asociate tratamentului și, mai mult decât atât, poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacientului. Însă, pentru obținerea acestor rezultate, farmacistul trebuie să cunoască istoricul medical și polimedicația pacientului, dar și detalii cu privire la convingerile, așteptările și temerile pacientului [16].

În farmaciile comunitare din Spania, a fost realizat un studiu pentru evaluarea eficacității intervenției farmacistului în creșterea aderenței la terapia antihipertensivă. În studiu au fost incluși pacienți hipertensivi cu tratament farmacologic, iar aderența a fost determinată inițial și la sfârșitul studiului, cu ajutorul unei metode manuale de numărare a comprimatelor. Intervențiile farmaciștilor au constat în: determinarea barierelor asociate non-aderenței, prin utilizarea unui chestionar realizat pe baza experiențelor anterioare, și oferirea ulterioară a informațiilor necesare pentru creșterea aderenței, adaptate la nevoile pacientului, dar și verificarea corelației între tratamentul și modul de administrate prescrise de medic și respectate de pacient. Acesta a oferit informațiile necesare pentru menținerea complianței în cazul pacienților aderenți, iar în cazul pacienților cu aderență scăzută, farmacistul a prezentat diverse strategii, precum: utilizarea alarmelor și a cutiilor de medicamente sau a etichetelor corespunzătoare pentru diferențierea medicamentelor. Prezentarea dispozitivului de monitorizare a tensiunii arteriale la domiciliu a jucat un rol important, iar în urma analizei rezultatelor obținute de la pacient, în unele cazuri, farmacistul a îndemnat pacienții să ia legătura cu medicul. Mai mult decât atât, farmacistul a fost implicat direct în raportarea reacțiilor adverse, asociate tratamentului. Deși studiul a fost limitat de un număr mic de pacienți, utilizarea simultană a acestor strategii de către farmaciști a influențat pozitiv aderența pacienților la tratament, în acest studiu [17].

De asemenea, respectarea măsurile non-farmacologie este esențială pentru managementul hipertensiunii arteriale. Astfel, farmacistul poate juca un rol important în educarea pacientului, pentru adoptarea unui stil de viață sănătos, inclusiv în ce privește dieta, reducerea greutății corporale, a consumului de alcool și renunțarea la fumat [18].

Un studiu realizat în Danemarca a evaluat influența intervențiilor farmacistului asupra aderenței la tratament a pacienților hipertensivi. Farmacistul a evaluat tratamentul pacientului, în vederea identificării interacțiunilor sau a reacțiilor adverse, și ulterior a discutat cu medicul în vederea modificării tratamentului pentru creșterea calității vieții pacientului, a consiliat pacientul cu privirea la importanța respectării tratamentului prescris și a luat legătura cu el telefonic, de două ori în primele șase luni ale studiului (în prima lună și, respectiv, în a șasea lună). Acolo unde a fost cazul, farmacistul a efectuat apeluri telefonice suplimentare. Mai mult decât atât, pentru creșterea ratei de succes a intervențiilor realizate, fiecare pacient în parte a primit un material scris, cu informațiile discutate în etapa de consiliere și în conversațiile telefonice. Conform rezultatelor, în urma analizei prescripțiilor, farmacistul a efectuat 91 de recomandări, iar 64% dintre aceste recomandări au fost acceptate de către medici. Consilierea pacientului a fost considerată cea mai importantă intervenție realizată de farmacist, care a influențat pozitiv aderența la tratament. Însă, sunt necesare studii ulterioare pentru validarea rezultatelor obținute în cadrul acestui studiu [19].

Pornind de la ideea că non-aderența este rezultatul mai multor factori, s-a observat că utilizarea simultană a diferitelor strategii de către farmaciști este necesară pentru obținerea rezultatelor pozitive, comparativ cu utilizarea unei singure metode de creștere a aderenței [19].

Mai mult decât atât, studiile observaționale susțin importanța aderenței, observându-se un risc de 20% mai mic de evenimente cardiovasculare și o scădere cu 35% a mortalității în cazul pacienților aderenți la tratament [20].

În prezent, mulți farmaciști sunt implicați direct în managementul hipertensiunii arteriale, prin procesul de consiliere a pacientului cu privire la tratamentul prescris și la importanța respectării recomandărilor primite de la specialiștii din domeniul sănătății [16].

Concluzii

Farmacistul este un membru important al echipei multidisciplinare, care prin intervențiile sale, poate crește semnificativ aderența pacientului la tratamentul prescris. Astfel, se conturează o importanță crescută a intervențiilor farmacistului în managementul bolilor cronice, precum hipertensiunea arterială.

Referințe bibliografice:

Morgado, M., Rolo, S., & Castelo-Branco, M. (2011). Pharmacist intervention program to enhance hypertension control: a randomised controlled trial. International Journal of Clinical Pharmacy, 33(1), 132-140. doi: 10.1007/s11096-010-9474-x;
Brouwers, S., Sudano, I., Kokubo, Y., & Sulaica, E. M. (2021). Arterial hypertension. The Lancet, 398(10296), 249-261. doi: 10.1016/s0140-6736(21)00221-x;
Rodgers, A., Vaughan, P., Prentice, T., Edejer, T.-T., Evans, D. The World Health Report 2002. WHO; 2002;
World Health Report 2002. Reducing risks, promoting healthy life. Geneva, Switzerland: World Health Organization; 2002. http://www.who.int/whr/2002/;
Carey, R. M., & Whelton, P. K. (2018). Prevention, Detection, Evaluation, and Management of High Blood Pressure in Adults: Synopsis of the 2017 American College of Cardiology/American Heart Association Hypertension Guideline. Annals of Internal Medicine, 168(5), 351. doi: 10.7326/m17-3203;
Hypertension. 2020 International Society of Hypertension Global Hypertension Practice Guidelines. [accesat în mai 2023] https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/HYPERTENSIONAHA.120.15026;
Lurbe, E., Agabiti-Rosei, E., Cruickshank, J. K., Dominiczak, A., Erdine, S., Hirth, A., Zanchetti, A. (2016). 2016 European Society of Hypertension guidelines for the management of high blood pressure in children and adolescents. Journal of Hypertension, 34(10), 1887-1920;
Mahmood, S., Shah, K. U., Khan, T. M., Nawaz, S., Rashid, H., Baqar, S. W. A., & Kamran, S. (2018). Non-pharmacological management of hypertension: in the light of current research. Irish Journal of Medical Science (1971). doi: 10.1007/s11845-018-1889-8;
Chobanian, A. V., Bakris, G. L., Black, H. R., Cushman, W. C., Green, L. A., Izzo, J. L. Jr., et al. (2003). Seventh report of the Joint National Committee on prevention, detection, evaluation, and treatment of high blood pressure. Hypertension; 42(6):1206-52;
Muenster, S. J., Carter, B. L., Weber, C. A., Ernst, M. E., Milchak, J. L., Steffensmeier, J. J. G., & Xu, Y. (2007). Description of pharmacist interventions during physician–pharmacist co-management of hypertension. Pharmacy World & Science, 30(1), 128-1;
Machado, M., Bajcar, J., Guzzo, G. C., Einarson, T. R. (2007). Sensitivity of patient outcomes to pharmacist interventions. Part II: systematic review and meta-analysis in hypertension management. Ann Pharmacother; 41:1770-81;
Horwitz, R. I. (1993). Adherence to Treatment and Health Outcomes. Archives of Internal Medicine, 153(16), 1863. doi:10.1001/archinte.1993.00410160017001;
Dowell J, Jones A, Snadden D. (2002). Exploring medication use to seek concordance with ‘non-adherent’ patients: a qualitative study. Br J Gen Pract; 52:24-32;
Morgado, M. P., Morgado, S. R., Mendes, L. C., Pereira, L. J., Castelo-Branco, M. (2011). Pharmacist interventions to enhance blood pressure control and adherence to antihypertensive therapy: review and meta-analysis. Am J Health Syst Pharm; 68:241-253;
Machado, M., Bajcar, J., Guzzo, G. C., Einarson, T. R. (2007). Sensitivity of patient outcomes to pharmacist interventions. Part II: systematic review and metaanalysis in hypertension management. Ann Pharmacother; 41:1770–1781;
Reeves, L., Robinson, K., McClelland, T., Adedoyin, C. A., Broeseker, A., & Adunlin, G. (2020). Pharmacist Interventions in the Management of Blood Pressure Control and Adherence to Antihypertensive Medications: A Systematic Review of Randomized Controlled Trials. Journal of Pharmacy Practice. 089719002090357;
Fikri-Benbrahim, N., Faus, M. J., Martínez-Martínez, F., & Sabater-Hernández, D. (2013). Impact of a community pharmacists’ hypertension-care service on medication adherence. The AFenPA study. Research in Social and Administrative Pharmacy, 9(6), 797–805;
Cheema, E., Sutcliffe, P., & Singer, D. R. J. (2014). The impact of interventions by pharmacists in community pharmacies on control of hypertension: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. British Journal of Clinical Pharmacology, 78(6), 1238-1247;
Hedegaard, U., Kjeldsen, L. J., Pottegård, A., Henriksen, J. E., Lambrechtsen, J., Hangaard, J., & Hallas, J. (2015). Improving Medication Adherence in Patients with Hypertension: A Randomized Trial. The American Journal of Medicine, 128(12), 1351-1361;
Chowdhury, R., Khan, H., Heydon, E., Shroufi, A., Fahimi, S., Moore, C., et al. Adherence to cardiovascular therapy: a meta-analysis of prevalence and clinical consequences. Eur Heart J 2013, 34:2940-2948.