Ibuprofenul: indicaţii, mecanism de acțiune, reacţii adverse și contraindicații

Ibuprofenul este un antiinflamator nesteroidian tradițional (AINS) utilizat frecvent, la adulţi şi copii, pentru tratamentul durerii, febrei şi inflamaţiei. Doza recomandată de ibuprofen la adulți este de 200-800 mg la fiecare 6-8 ore, la copii fiind de 5-10 mg /kg la fiecare 6-8 ore. Mecanismul prin care ibuprofenul reduce febra, inflamaţia şi durererea constă în inhibarea neselectivă a enzimelor din clasa ciclooxigenaze COX-1 şi COX-2, rezultând scăderea sintezei prostaglandinelor proinflamatoare. Cele mai frecvente efecte secundare sunt disconfort gastric, greață și vărsături.

Ibuprofen: antiinflamator și analgezic

Ibuprofenul face parte din clasa medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), fiind utilizat ca antiinflamator, analgezic (calmează durerea) și antipiretic (reduce febra), aflându-se pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății. Descoperirea ibuprofenului în anul 1961 a fost impulsionată de necesitatea utilizării unui tratament non-corticosteroidic, ca alternativă pentru artrita reumatoidă. Căile de administrare a ibuprofenului sunt orală, intravenoasă, topică și rectală [1,2].

                            Figura 1. Structura chimică a ibuprofenului

Ibuprofen – utilizare clinică

Ibuprofenul este utilizat pe scară largă pentru tratamentul inflamației, în tratarea febrei, în tratamentul durerilor acute şi cronice de intensitate ușoară până la moderată provocate de dismenoree, migrene, cefalee, dureri dentare postoperatorii, managementul spondilozei, osteoartrită, poliartrită reumatoidă, dureri asociate cu afecţiuni musculo-scheletice. Ibuprofenul este foarte eficient în tratarea durerii și în cazul afecțiunilor cu o componentă inflamatorie precum amigdalita, faringita şi durerile de gât, otita medie acută, sinovita la șold și artrita juvenilă [1,3-8].

Dozele recomandate de ibuprofen

Doza zilnică este aleasă în funcție de vârstă, greutate și afecțiune, doza optimă analgezică de ibuprofen, administrată pe cale orală fiind de 10 mg/kg la fiecare 8 ore. Doza recomandată în cazul adulţilor şi adolescenţilor este de 200 mg sau 400 mg ibuprofen, la interval de 6 până la 8 ore (până la maximum 1200 mg ibuprofen/zi), pentru ameliorarea durerilor și inflamațiilor minore, inclusiv dureri de cap, dureri musculare, dureri de dinți, febră, dureri de spate și dismenoree. În condiții acute, severe se poate mări doza de ibuprofen până când faza acută este sub control, cu condiția ca doza zilnică totală să nu depășească 2400 mg în doze divizate [3,8].

Antiinflamatoarele nesteroidiene

În doze mai mari (1800–2400 mg /zi), ibuprofenul este utilizat pentru tratamentul pe termen lung al artritei reumatoide, osteoartritei, spondilitei anchilozante și a altor afecțiuni cronice [3,8].

La copii doza recomandată de ibuprofen este de 5-10 mg/kg la fiecare 6-8 h. Datorită eficacității și siguranței sale, ibuprofenul este singurul medicament ce poate fi utilizat pentru reducerea febrei şi durerii la copii şi bebeluşi cu vârste începând de la 3 luni, pentru aceștia fiind disponibile suspensiile orale și supozitoarele [9].

Ibuprofen – mecanism de acțiune

Acțiunea ibuprofenului se exercită prin inhibarea activității enzimelor din clasa ciclooxigenaze (COX): enzima COX-1 (prezentă în concentrații constante în organism), cu rol în protecția gastrică, care este implicată în secreţia de prostaglandine şi tromboxani şi enzima COX-2 (indusă de stimulii inflamatori), cu rol în secreţia prostaglandinelor implicate în inflamaţie, durere şi febră [10].

                      Figura 2. Mecanismul de acţiune al ibuprofenului

Deoarece ibuprofenul este un inhibitor neselectiv de ciclooxigenază, acesta determină reducerea sintezei de prostaglandine. Prin inhibarea enzimei COX-2 se explică apariţia efectelor analgezic, antipiretic şi antiinflamator. În acelaşi timp, inhibarea activității enzimei COX-1 şi în consecinţă a sintezei de prostaglandine protectoare este responsabilă de scăderea producție de mucus, a alterării circulației sangvine gastrice, consecința fiind apariția leziunilor la nivelul stomacului de tipul sângerărilor gastrice și ulcerelor peptice [10].

Ibuprofen – efecte adverse şi contraindicaţii

Efectele adverse cel mai des întâlnite la ibuprofen sunt cele gastrointestinale, cardiace și renale. Ibuprofenul poate produce toxicitate gastrică şi complicații gastrointestinale, cum sunt hemoragiile gastrointestinale, ulcere, gastrite, perforații [3,11,12].

Utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg pe zi) poate fi asociată cu o uşoară creştere a riscului de apariţie a unor evenimente trombotice arteriale, de exemplu infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Riscul apariţiei evenimentelor cardiovasculare poate crește odată cu expunerea prelungită la ibuprofen [3,13,14].

Clasificarea medicamentelor – VIDEO

Ibuprofenul poate avea efecte nefrotoxice și în cazul persoanelor cu funcție renală normală [15]. Deshidratarea joacă un rol important în declanșarea leziunilor renale induse de ibuprofen, cei mai vulnerabili fiind copiii cu alte comorbidități sau atleții de anduranță [16].

Pacienții alergici la ibuprofen

Ibuprofenul nu trebuie administrat pacienților alergici la AINS, din cauza posibilului risc de sensibilitate încrucișată [17]. Iritațiile cutanate sunt considerate a fi efecte adverse, din cauza hipersensibilității sau iritabilității pielii prin administrare topică. Erupţiile cutanate pot fi determinate de unele afecţiuni severe cauzate de utilizarea ibuprofenului, cum sunt reacțiile anafilactice sau reacții medicamentoase asociate cu eozinofilie și simptome sistemice (sindrom DRESS) [18].

Ibuprofenul nu trebuie administrat pacienților care prezintă diaree și vărsături, indiferent dacă aceștia au sau nu stări febrile. Ibuprofenul este contraindicat la nou-născuții și la copiii cu respirație șuierătoare, precum și la pacienţii cu astm persistent și/sau în timpul varicelei [9].

Concluzii

Ibuprofenul este utilizat frecvent, atât la adulţi, cât şi la copii, în tratamentul durerilor de intensitate ușoară până la moderată datorită efectelor sale analgezice, antiinflamatoare și antipiretice. În doze mici (800-1200 mg/zi) ibuprofenul are un profil de siguranţă bun, cu un risc scăzută de reacţii adverse. Dozele mari (1800-2400 mg/zi) de ibuprofen, utilizate pe termen lung pentru tratamentul afecţiunilor reumatoide şi a altor afecţiuni musculo-scheletice mai severe, prezintă riscul de apariţie a evenimentelor gastrointestinale (ulcere, perforaţiei sau sângerării la nivelul stomacului sau intestinelor) şi a evenimentelor renale sau cardiovasculare asociate.

Referințe bibliografice:

1. The American Society of Health-System Pharmacists. „Ibuprofen”. Accesat în 25 februarie 2020;
2. „WHO Model List of Essential Medicines (19th List)”.”World Health Organization”. aprilie 2015. Arhivat (PDF) din originalul de la 13 decembrie 2016. Accesat în 25 noiembrie 2019;
3. Rainsford K.D. “Ibuprofen: pharmacology, efficacy and safety”. Inflammopharmacology. 2009; 17:275–342;
4. Hay A.D., Costelloe C., Redmond N.M., Montgomery A.A., Fletcher M., Hollinghurst S., Peters T.J. “Paracetamol plus ibuprofen for the treatment of fever in children (PITCH): randomised controlled trial”. BMJ. 2008; 337:a1302;
5. Clark E., Plint A.C., Correll R., Gaboury I., Passi B. “A randomized, controlled trial of acetaminophen, ibuprofen, and codeine for acute pain relief in children with musculoskeletal trauma”. Pediatrics. 2007; 119: 460–7;
6. Hamalainen M.L., Hoppu K., Valkeila E., Santavuori P. “Ibuprofen or acetaminophen for the acute treatment of migraine in children: a double-blind, randomized, placebo-controlled, crossover study”. Neurology. 1997; 48:103–7;
7. Moore P.A., Acs G., Hargreaves J.A. “Postextraction pain relief in children: a clinical trial of liquid analgesics”. Int J Clin Pharmacol Ther Toxicol. 1985; 23:573–7;
8. Bushra R., Aslam N. “An overview of clinical pharmacology of Ibuprofen”, Oman Med J. 2010; 25(3):155-1661;
9. de Martino M., Chiarugi A., Boner A., Montini G., de’ Angelis G.L. ”Working Towards an Appropriate Use of Ibuprofen in Children: An Evidence-Based Appraisal”. Drugs. 2017; 77(12): 1295–1311;
10. Flower R.J. ”The Development of Cox 2 Inhibitors”. Nature Reviews Drug Discovery. 2003; 2(3):179–191;
11. Cardile S., Martinelli M., Barabino A., Gandullia P., Oliva S., Di Nardo G., et al. “Italian survey on non-steroidal anti-inflammatory drugs and gastrointestinal bleeding in children”. World J Gastroenterol. 2016; 22: 1877–83;
12. Bianciotto M., Chiappini E., Raffaldi I., Gabiano C., Tovo P.A., Sollai S., Italian Multicenter Study Group for Drug and Vaccine Safety in Children, et al. “Drug use and upper gastrointestinal complications in children: a case–control study”. Arch Dis Child. 2013; 98:218–21;
13. García Rodríguez L.A., González-Pérez A. “Long-term use of non-steroidal anti-inflammatory drugs and the risk of myocardial infarction in the general population”. BMC Med. 2005; 3:17;
14. Grosser T., Fries S., FitzGerald G.A. “Biological basis for the cardiovascular consequences of COX-2 inhibition: therapeutic challenges and opportunities”. J Clin Invest. 2006; 116:4–15;
15. Balestracci A., Ezquer M., Elmo M.E., Molini A., Thorel C., Torrents M., Toledo I. “Ibuprofen-associated acute kidney injury in dehydrated children with acute gastroenteritis”. Pediatr. Nephrol. 2015; 30(10): 1873-8;
16. Lipman G.S., Shea K., Christensen M., Phillips C., Burns P., Higbee R., Koskenoja V., Eifling K., Krabak B.J. “Ibuprofen versus placebo effect on acute kidney injury in ultramarathons: a randomised controlled trial“. Emerg Med J. 2017; 34(10) :637-642; 
17. Baiardi P., Barbieri I., Del Principe D., Di Pietro P., Manzoni P., Marchetti F., Napoleone E., Rocchi F., Rossi P., Rossi R., Santuccio C., Zuccotti G.V. “Cautele sull’uso dei FANS nei bambini. Le raccomandazioni del Working Group Pediatrico dell’AIFA”. Medico e Bambino. 2010; 10:654–6;
18. Koca T, Akcam M. “Ibuprofen induced DRESS Syndrome in a Child”. Indian Pediatr. 2016; 53(8):745. 

Dr. Mihaela Marișescu

Medic primar medicină de familie, Timișoara