Tulburările de tranzit intestinal din perspectiva farmacistului

Dr. Mihaela Plesu, Farmacist rezident, specializarea Laborator farmaceutic in cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta

Junghina Adrian, Farmacist primar independent

Stefanescu Emil, Sef de lucrari dr. farm. sp. in cadrul Facultatii de Farmacie a UMF "Carol Davila"

Constipația

Aspecte fiziopatologice

Constipația reprezintă întârzierea tranzitului intestinal, cu eliminarea de materii fecale având un conținut scăzut de apă, cu o consistență mare, un număr redus de scaune (sub 3 scaune pe săptămână), disconfort abdominal, dureri abdominale difuze și dificultate la defecație [1].

Criteriile Roma (1999) de diagnostic și tratament atribuie constipației cronice următoarele caracteristici pe o durată mai mare de 3 luni [7]:

masa materiilor fecale este mai mică de 35 g/24 ore;
scaunele au o consistență dură în peste 25% din emisii;
defecația presupune un efort în peste 25% din emisii;
senzația de evacuare incompletă există în peste 25% din emisii;
frecvența scaunelor nu este mai mare de 2/săptămână;
obstrucția anorectală cu blocarea pe moment a evacuării rectului în timpul defecației survine în peste 25% din emisii.

Factorii responsabili de apariția constipației sunt numeroși [1,9]:

● factori habituali: sedentarism, consum redus de lichide, aport scăzut de fibre;
● tulburări neuropsihice: scleroza în plăci, boala Parkinson, depresia etc.;
● tulburări endocrine: diabet zaharat, hiperparatiroidism, hipotiroidism;
● factori iatrogeni: α-adrenolitice, β-adrenolitice, blocante ale canalelor de calciu, analgezice opioide, antidepresive, antiepileptice, neuroleptice, antiulceroase, antiacide, antiemetice, miorelaxante centrale, statine, antiinflamatoare nesteroidiene, imunosupresive, chimioterapice antitumorale;
● obstrucții mecanice;
● alți factori: tumori, leziuni ale colonului, leziuni perianale etc.

După durata de manifestare există doua tipuri de constipație:

● constipația acută (sunt indicate purgativele, administrate dimineața pe nemâncate);
● constipația cronică (sunt indicate laxativele, administrate seara înainte de culcare).

Din punct de vedere al agentului cauzator, se disting următoarele tipuri de constipație [3]:

● constipația idiopatică din cauza sedentarismului și alimentației iraționale;
● constipația de cauză cunoscută (constituie un simptom al unei boli cunoscute).

Posibile tulburări asociate constipației pot fi de natură intestinală (hemoroizi dureroși, fisuri anale cu sângerari) sau extraintestinală (astenie, infecții urinare, hernie inghinală etc.) [1]. Din punct de vedere fizio-patologic se cunosc următoarele forme de constipație [7]:

constipația de transport – produsă de hipotonia, atonia sau hipersegmentarea colonului;
constipația de evacuare – produsă prin refuzul repetat din motive sociale sau psihologice, de a răspunde impulsului de evacuare rectală;
constipația prin retenție – apare în cazul anomaliilor de volum colorectal congenitale sau dobândite;
constipația prin obstrucție – apare în stenozele colorectale și anale (polipi, tumori etc.);
constipația prin deficit de reziduuri – se observă când conținutul intestinal este redus sub pragul stimulării motilității (poate fi cauzată de absenta fibrelor vegetale din alimentație).

Abordarea terapeutică

Recomandări igieno-dietetice [1,8,9]:

dietă bogată în legume, cereale (pâinea neagră, pâinea cu tărâțe), fructe cu sâmburi și coajă (mere, pere), bogate în zaharuri, legume precum fasolea verde, vinete, spanac, sfeclă, mazăre, dovlecei, țelină; fibre vegetale (20 g fibre/zi); dulciuri concentrate [8];
consum ridicat de băuturi îndulcite și reci (ceaiuri, limonade), dimineața pe stomacul gol, lapte bătut, iaurturi;
activitate fizică zilnică, pentru combaterea efectelor sedentarismului (factor predispozant);
fracționarea meselor, micul dejun fiind obligatoriu;
autoimpunerea unui obicei al defecației în mod regulat (într-o anumită perioadă a zilei).

Terapia farmacologică a constipației [3,9]

În funcție de tipul de constipație (acută sau cronică), farmacistul va recomanda laxative – latență de 8-12 ore, fiind administrate seara înainte de culcare sau purgative – latență de 2-6 ore, fiind administrate dimineața pe stomacul gol, oral sau intrarectal, în funcție de forma farmaceutică. Este necesară personalizarea tratamentului, în funcție de particularitățile fiziopatologice ale fiecărui pacient (ex.: în sarcină, alăptare).
► Laxative emoliente: uleiul de parafină, 15-30 ml seara*, înainte de culcare; docusat 50 mg x 1-3/zi*;
► Laxative de volum: polizaharide nedigerabile și substanțe mucilaginoase care stimulează peristaltismul intestinal prin îmbibarea cu apă din intestin, determinând creșterea volumului și micșorarea consistenței conținutului intestinal (semințe de in, semințe de psyllium administrate înainte de culcare, cu o cantitate suficientă de lichid pentru a evita obstrucția intestinală etc.); fibre vegetale nedigerabile (15-30 g/zi* tărâțe de grâu, dimineața pe nemâncate, cu o cantitate mare de apă);
► Purgative osmotice rețin apa în intestin și fluidifică conținutul acestuia: Lactuloză 10-30 g/zi* ca laxativ; Macrogoli (M 4000) 3-4 plicuri/zi* până la apariția primului scaun, apoi 1-2 plicuri/zi* ca doză de întreținere; sulfat de magneziu 5 g* ca laxativ sau 10-15 g* ca purgativ;
► Laxative administrate intrarectal: supozitoare cu glicerină, indicate în fecaloame (maximum 10 zile);
► Purgative de contact, care măresc peristaltismul intestinal prin iritarea mucoasei: Antracenozide (din sena, crușin, aloe – în doză unică seara), Bisacodil 5-10 mg/zi*, Fenolftaleina 30 mg*/zi, Picosulfat de sodiu.
* dozele menționate sunt pentru persoane adulte la administrare orală [1,9].

Abuzul de laxative-purgative generează boala laxativelor, manifestată prin dezechilibre electrolitice și acido-bazice severe, astenie din cauza hipokalemiei, colici abdominale, scădere ponderală în urma deshidratării, hipovitaminoză.

Concluzii

Tulburările de tranzit intestinal sunt printre cele mai frecvente afecțiuni cu care pacienții se prezintă direct în farmacia de comunitate. Cunoașterea mecanismelor care guvernează funcționarea aparatului digestiv este esențială pentru ca farmacistul să identifice corect natura afecțiunii pacientului și astfel să recomande o farmacoterapie științifică, rațională și adecvată. Farmacistul, în calitate de exponent al elitelor sanitare, trebuie să aibă și o contribuție pe linie preventivă, nu doar curativă. În acest sens, rolul educativ al farmacistului poate fi valorificat prin campanii de informare care să aducă în atenția pacienților importanta unui stil de viață sănătos din punct de vedere al alimentației sau al activităților fizice medico-recreative.

Bibliografie:

Cristea AN, Chiriță C, Turculeț IL, Marineci CD, Zbârcea C, Negru DS: Farmacie clinică Volumul I – Farmacia clinică în farmacia de comunitate, Editura Medicală, București, 2006; 254 – 267.
Cristea AN, Mihele D, Gutiu IA, Pavelescu M, Negreș S, Budura EA, Stănescu AA, Cioacă MD, Zbârcea CE, Ștefănescu E, Velescu BS, Zanfirescu A, Firulescu S, Truța E, Mezdrea A, Peréz GF, Vinuesa JM: Farmacie clinică Volumul II – Farmacia clinică în farmacia de spital, Editura Medicală, București, 2012; 422, 423.
Cristea AN, Negreș S, Marineci CD, Turculet IL, Chiriță C, Brezina A, Pavelescu M, Hriscu A, Dogaru MT, Vari CE, Mogoșan C, Popescu F, Cristescu C, Țarălungă G: Tratat de Farmacologie, Ediția I, sub redacția Cristea AN, Editura Medicală, București, 2010; 551-568.
Dobrescu D, Negreș S, Subțirică V, Dobrescu L, Popescu R: MEMOMED 2010, Editura Universitară, București, 2010; 84-100.
Farthing M, Lindberg G, Dite P, Khalif I, Salazar-Lindo E, Ramakrishna BS, Goh K, Thomson A, Khan AG. World Gastroenterology Organisation practice guideline: Acute diarrhea, 2008; 1-29.
Guerrant RL, Van Gilder T, Steiner TS, Thielman NM, Slutsker L, Tauxe RV, Hennessy T, Griffin PM, DuPont H, Sack RB, Tarr P, Neill M, Nachamkin I, Reller LB, Osterholm MT, Bennish ML, Pickering LK: Practice Guidelines for the Management of Infectious Diarrhea. Clinical Infectious Diseases; 2001; 32:331–50.
Gonciar V, Cazacu V, Dumbravă VT: Farmaco- și Fitoterapie în Gastroenterologie, Centrul Editorial Poligrafic – Medicină, Chișinpu, 2006; 166-180.
Mihele D: Nutriție, Dietoterapie și Compoziția alimentelor, Multi Press Internațional, București, 2004; 171-180.
Negreș S, Chiriță C, Zbarcea CE, Velescu BS, Buzescu A, Seremet O, ȘtefĂnescu E, Farmacoterapie Volumul I, Editura Printech, BucureȘti, 2013; 45-64.