Vitamina D: rolul sau in organism

Vitamina D joaca un rol important in dezvoltarea oaselor, mentinerea integritatii osoase si functionarea sistemului neuromuscular. Deoarece semnele si simptomele deficitului de vitamina D sunt insidioase si nespecifice, adesea raman nediagnosticate si netratate.

La adulti, deficitul de vitamina D este definit ca un nivel seric al 25-hidroxivitaminei D mai mic de 20 ng/ml, iar insuficienta ca un nivel seric al 25-hidroxivitaminei D de n  20-30 ng/ml. Exista putine surse alimentare de vitamina D, de aceea este greu sa se mentina un nivel adecvat al vitaminei D numai din alimente.

Pana nu demult s-a crezut ca deficitul de vitamina D la adulti apare numai la persoanele varstnice institutionalizate, insa date mai recente sugereaza altceva (1). Un studiu facut in SUA a concluzionat ca aproximativ 50% dintre persoanele cu varsta peste 65 ani prezinta scaderea densitatii minerale osoase si diverse afectiuni dentare din cauza unui nivel scazut al vitaminei D (2).

Factorii de risc pentru deficitul de vitamina D sunt reprezentati de varsta peste 65 ani, alimentatia exclusiva la san fara suplimentarea vitaminei D, expunerea insuficienta la soare, pielea inchisa la culoare, obezitatea (IMC peste 30 Kg/m2), modul de viata sedentar, utilizarea de medicamente care interfereaza cu metabolismul vitaminei D (anticonvulsivante, glucocorticoizi). Totusi, aproximativ o treime din indivizii cunoscuti cu deficit de vitamina D nu au factori identificabili de risc (1).

In absenta vitaminei D activate, este alterat metabolismul normal al osului, astfel incat numai 10% din calciu si 60% din fosfor sunt absorbite. ¥n consecinta, oasele devin principala sursa de calciu a organismului, osteoclastele dizolvand osul pentru a creste nivelul calciului seric. Toate acestea conduc la osteomalacie, osteopenie si osteoporoza.

Manifestarile deficitului de vitamina D

Deficitul de vitamina D produce demineralizare osoasa. La copii, oasele se deformeaza, apare intarzierea de crestere, largirea epifizelor oaselor lungi si deformarea membrelor inferioare (3).

Adultii cu osteomalacie prezinta dureri osoase si musculare difuze care sugereaza in mod gresit un diagnostic de fibromialgie, sindrom de oboseala cronica sau artrita. Deoarece receptorii vitaminei D se afla si in muschii scheletici, deficitul poate conduce la dureri ale musculaturii proximale, un risc crescut de caderi, senzatie de presiune la nivelul sternului sau tibiei, dureri lombare joase la femeile varstnice (4,5).

Beneficiile suplimentarii cu vitamina D

Prevenirea caderilor – caderile sunt cauza principala de injurie la persoanele cu varsta peste 65 ani. Tratamentul cu vitamina D are un efect pozitiv asupra muschilor proximali, scazand riscul de cadere. Intr-un trial controlat randomizat efectuat pe 184 de pacienti institutionalizati, pacientii care au primit 800 UI de vitamina D zilnic au avut o scadere cu 72% a caderilor comparativ cu grupul placebo (6).

Profilaxia fracturilor – la adultii cu varsta de peste 65 ani, peste 90% din fracturile de sold sunt cauzate de caderi, mortalitatea la un an a pacientilor cu fracturi de sold fiind de 20% (7,8). Aportul zilnic de vitamina D este esential pentru scaderea riscului de fractura. Studiile clinice sugereaza ca doza optima zilnica pentru acest grup de varsta este de aproximativ 700-800 UI.

Bolile cardiovasculare – studiile arata ca un nivel suboptimal al vitaminei D se asociaza cu un risc crescut de boli cardiovasculare. O analiza recenta a unei cohorte din studiul Framingham a masurat nivelul 25-hidroxivitaminei D la participantii fara boala cardiovasculara cunoscuta (9). In timpul unei perioade de follow-up de 5 ani, 120 participanti au prezentat la un prim-eveniment cardiovascular (infarct miocardic, angina, stroke, insuficienta cardiaca). S-a gasit un risc de evenimente cardiovasculare mai mare cu 62% la pacientii cu hipertensiune arteriala al caror nivel de  25-hidroxivitamina D a fost mai mic de 15 ng/ml, in comparatie cu cei al caror nivel a fost de 15 ng/ml sau mai mare. Sunt necesare insa mai multe studii pentru a determina daca suplimentarea cu vitamina D are un rol in profilaxia evenimentelor cardiovasculare.

Cancerul de colon – receptorii vitaminei D au o distributie tisulara larga, gasindu-se inclusiv in tesuturile colorectale. Studiile in vitro au raportat ca neoplasmul colonic este responsiv la efectul antiproliferativ al 1,25-dihidroxivitaminei D. Totusi, rezultatele studiilor clinice sunt contradictorii.

Depresia – deficitul de vitamina D se pare ca are legatura cu depresia si cu scaderea functiilor cognitive (10,11). Alte studii au raportat rezultate contradictorii, probabil deoarece au evaluat nivelul 1,25- dihidroxivitaminei D si nu al 25-hidroxivitaminei D.

Diagnosticul deficitului de vitamina D se face masurand nivelul 25-didroxivitaminei D, care este principala forma circulanta a vitaminei D; se crede ca aceasta este un precursor al 1,25-dihidroxivitaminei D, metabolitul cel mai activ al vitaminei D. Acest metabolit nu trebuie utilizat pentru masurarea nivelului vitaminei D, deoarece nivelul lui poate fi crescut de un hiperparatiroidism secundar.

Tratamentul deficitului de vitamina D

Suplimentarea cu vitamina D la copii – suplimentarea cu 400 UI pe zi la copii se recomanda pentru:

• toti copiii alaptati la san;
• toti copiii care nu sunt alaptati la san si care ingereaza mai putin de 1 l/zi de formula fortifiata cu vitamina D sau lapte;
• toti copiii si adolescentii care nu sunt expusi regulat la soare; care nu ingereaza minimum 1 l/zi de formula fortifiata cu vitamina D sau lapte; sau care nu iau un supliment zilnic de multivitamine care contine cel putin 400 UI de vitamina D.

Vitamina D este solubila in grasimi, de aceea exista risc de toxicitate daca se administreaza excesiv. Riscul de toxicitate este scazut in cazul suplimentarii zilnice cu mai putin de 2000 UI/zi. Semnele de toxicitate sunt reprezentate de cefalee, gust metalic, nefrocalcinoza sau calcinoza vasculara, greata, varsaturi.

Contraindicatiile suplimentarii cu vitamina D: boli granulomatoase (tuberculoza), metastazele osoase, sarcoidoza, sindromul Williams (14).

Pentru refacerea nivelului seric al 25-hidroxivitaminei D, la persoanele cu deficit de vitamina D se recomanda administrarea de ergocalciferol oral 50 000 UI/saptamana timp de 8 saptamani. Nu s-a stabilit inca intervalul optim de timp pentru controlul nivelului seric al 25-hidroxivitaminei D dupa tratament, insa obiectivul este de a atinge un nivel minim de 30 ng/ml. Nivelul seric al 25-hidroxivitaminei D trebuie masurat din nou dupa terminarea tratamentului si daca valorile nu au atins nivelul minim, se recomanda inca o cura de 8 saptamani de ergocalciferol. Daca nivelul seric al 25-hidroxivitaminei D nu creste nici acum, cel mai probabil este vorba despre neaderenta la tratament sau malabsorbtie. Dupa atingerea nivelului optim de vitamina D, dozele de colecalciferol de intretinere trebuie sa fie cuprinse intre  800-1000 UI/zi din dieta si suplimente.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Bibliografie:

1. Tangpricha V, Pearce EN, Chen TC, Holick MF. Vitamin D insufficiency among free-living healthy young adults. Am J Med. 2002:112(8):659–662.
2. Norman AW, Bouillon R, Whiting SJ, Vieth R, Lips P. 13th workshop consensus for vitamin D nutritional guidelines. J Steroid Biochem Mol Biol. 2007:103(3–5):204–205.
3. Holick MF. Resurrection of vitamin D deficiency and rickets. J Clin Invest. 2006:116(8):2062–2072.
4. Holick MF, Chen TC. Vitamin D deficiency: a worldwide problem with health consequences. Am J Clin Nutr. 2008:87(suppl):1080S–1086S.
5. Hicks GE, Shardell M, Miller RR, et al. Associations between vitamin D status and pain in older adults: the Invecchiare in Chianti study. J Am Geriatr Soc. 2008:56(5):785–791.
6. Broe KE, Chen TC, Weinberg J, Bischoff-Ferrari HA, Holick MF, Kiel DP. A higher dose of vitamin D reduces the risk of falls in nursing home residents: a randomized, multiple-dose study. J Am Geriatr Soc. 2007:55(2):234–239.
7. Grisso JA, Kelsey JL, Strom BL, et al. Risk factors for falls as a cause of hip fracture in women. The Northeast Hip Fracture Study Group. N Engl J Med. 1991:324(19):1326–1331.
8. Leibson CL, Toteson AN, Gabriel SE, Ransom JE, Melton JL. Mortality, disability, and nursing home use for persons with and without hip fracture: a population-based study. J Am Geriatr Soc. 2002:50(10):1644–1650.
9. Wang TJ, Pencina MJ, Booth SL, et al. Vitamin D deficiency and risk of cardiovascular disease. Circulation. 2008:117(4):503–511.
10. Wilkins CH, Sheline YI, Roe CM, Birge SJ, Morris JC. Vitamin D deficiency is associated with low mood and worse cognitive performance in older adults. Am J Geriatr Psychiatry. 2006:14(12):1032–1040.
11. Gloth FM III, Alam W, Hollis B. Vitamin D vs broad spectrum phototherapy in the treatment of seasonal affective disorder. J Nutr Health Aging. 1999:3(1):5–7.
12. Gartner LM, Greer FR, for the Section on Breastfeeding and Committee on Nutrition. Prevention of rickets and vitamin D deficiency: new guidelines for vitamin D intake. Pediatrics. 2003:111(4 pt 1):908–910.
13. Wagner CL, Greer FR, for the American Academy of Peditarics Section on Breastfeeding; American Academy of Pediatrics Committee on Nutrition. Prevention of rickets and vitamin D deficiency in infants, children, and adolescents spublished correction appears in Pediatrics. 2009;123(1):197t. Pediatrics. 2008:122(5):1142–52.
14. Schwalfenberg G. Not enough vitamin D: health consequences for Canadians. Can Fam Physician. 2007:53(5):841–854.

Dr. Camelia Diaconu

Sef de lucrari UMF "Carol Davila", Bucuresti, Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca
Medic primar boli interne, specialist cardiologie