BORAGO OFFICINALIS L. (limba mielului)

Borago officinalis L. ( limba mielului, boranta, Boraginaceae) este o planta erbacee, anuala, raspandita in Europa, Orient, America de Nord. Are frunze simple, hirsute, cu margine intreaga, alterne, flori hermafrodite, grupate in cime, pentamere, cu caliciu gamosepal, corola gamopetala, stelata, initial rosie, ulterior ceruleu-albastra, stamine cu antere lanceolate si filamente concrescute cu tubul corolei, gineceu superior, bicarpelat, tetralojat, fructe tetranucule.

Este o planta ornamentala, melifera (cu mare valoare nectaro-polinifera) si tinctoriala, florile fiind folosite la vopsirea tesaturilor. Partea aeriana (herba) are utilizari in medicina traditionala umana si veterinara ca depurativ, diaforetic, diuretic, emolient, cicatrizant, febrifug si laxativ, iar semintele reprezinta o importanta sursa de acid gama-linolenic si stearidonic.

In frunze s-au decelat: 9,1% acizi grasi (alfa-linolenic – 55,2% ; gama-linolenic – 4,4%), beta-caroten (25 – 360 ppm), glucide (30,600 – 437,580 ppm), proteine (18,000 – 257,400 ppm), lipide (7,000 – 100,000 ppm), fibre (9,200 – 131,560 ppm), niacina (9 – 129 ppm), riboflavina (1 – 21 ppm), acid ascorbic (30 – 5,005 ppm), tiamina (1 – 9 ppm), alantoina, flavone, saruri ale calciului (930 – 5,005 ppm), fierului (33 – 472 ppm), magneziului (520 – 7,436 ppm), fosforului (530 – 7,579 ppm), potasiului (4,700 – 67,210 ppm) si alcaloizi pirolizidinici (10 ppm/g planta uscata, dintre care sunt mentionate 7-acetil licopsamina, amabilina, intermedina, licopsamina, supinina, tesinina).

In partea supraterestra au fost identificati: acizi organici (acetic, lactic, malic, rozmarinic, silicic), mucilagii (300,000 ppm), glucide (arabinoza, galactoza), bornesitol, rezine, saruri de sodiu (800 – 11, 440 ppm), cobalt, zinc si taninuri (30,000 ppm).

Semintele contin ulei gras in proportii variabile (28,3 – 38,3 g%), fosfolipide (0,2 – 1,1 g%), proteine (20,9 g%), aminoacizi (hidroxiprolina), un alcaloid glicozidat (tesinin-4’-O-alfa-D-glicozida), compusi fenolici predominand acidul ferulic si hidroxicafeic (129-366mg/g), fitina (2,0-2,8g%), cicloartenol (81%) si 24-metilencicloartenol (19 %).

In uleiul gras au fost decelati urmatorii acizi grasi: gama-linolenic (10,2-24,4%), alfa-linolenic (0,65%), linoleic (21,0 – 38,1%), stearidonic (0,52%), oleic (16,3-18%), miristic (0,18%), palmitic (9,93-12%), stearic (4,48%), vaccenic (0,58%), docosaenoic, arahidonic (0,28%), eicosenoic (4,01%), eicosadienoic (0,18%), behenic (0,08%).

A fost investigat efectul acidului gama-linolenic asupra raspunsului imun in encefalomielita autoimuna experimentala indusa la soarecii de laborator. In celulele monucleare din splina s-a constatat o crestere a nivelului factorului de crestere TGF β1, PGE₁ si acidului dihomo-gama-linolenic din fosfolipidele membranare. Astfel, tratamentul cu ulei de Borago a modificat pozitiv evolutia encefalomielitei.

Engler M.M. (1998) a cercetat efectul hipotensiv al acidului gama-linolenic din diferite uleiuri, inclusiv din uleiul de Borago. Hipertensiunea este asociata cu modificari ale metabolismului acizilor omega-6, care pot afecta permeabilitatea ionica a membranelor celulare si interactiunile cu receptorii. In urma administrarii s-a remarcat o crestere a nivelului tisular de acid gama-linolenic si dihomo-gama-linolenic din ficat, aorta si artere renale, precum si o scadere moderata a tensiunii arteriale.

Cresterea productiei de PGE1 prin suplimentarea dietei cu ulei de Borago officinalis a fost verificata experimental si in studiul lui Quoc KP (1996) realizat pe un lot de sobolani tineri. Dupa tratament a crescut nivelul de acid gama-linolenic si dihomo-gama-linolenic si implicit, de PGE₁ in ficat, eritrocite, peretele aortei. Nu s-a modificat nivelul tisular de acid arahidonic si nici conversia in PGE₂ si T_XB₂.

Intr-un studiu clinic, placebo controlat, Milles E.A. si colab. (2004) au testat mai multe uleiuri bogate in acid gama-linolenic, eicosapentaenoic si respectiv, stearidonic (de Borago, de Echium si de peste), introduse in dieta. Consumul de acid stearidonic (1g/zi) nu a condus la cresterea nivelului acestui acid sau al derivatilor lui in fractiunile lipidice analizate. Totusi, in asociere cu acidul gama-linolenic a produs cresterea proportiei de acid eicosapentaenoic. De asemenea, s-a inregistrat o crestere a nivelului de acid dihomo-gama-linolenic, nivelul de acid arahidonic ramanand constant. Consumul de acid gama-linolenic in doze mari (2g/zi) in absenta acidului stearidonic sau eicosapentaenoic, a produs cresterea nivelului de acid dihomo-gama-linolenic si acid arahidonic in anumite fractiuni lipidice. Cresterea nivelului de acid arahidonic poate fi prevenita prin administrarea concomitenta a acizilor gama-linolenic si eicosapentaenoic.

Ziboh V.A. (2004) a testat efectul uleiului de Borago officinalis administrat p.o. (2g/zi) la 24 de pacienti cu o forma moderata de astm, timp de 24 luni, intr-un studiu placebo-controlat. Consumul zilnic de acid gama-linolenic a condus la cresterea nivelului acidului dihomo-gama-linolenic si a metabolitului 15-HETE si, de asemenea, la scaderea sintezei leukotrienelor din seria 4 (LTB4) in neutrofilele pulmonare.

Karia C. (2004) a demonstrat fezabilitatea unui sistem dermic pentru administrarea transcutanata a tamoxifenului si acidului gama-linolenic, in cancerul de san, folosind uleiul de Borago officinalis ca solvent. Acidul gama-linolenic a redus metastazarea cancerului de san si a potentat tamoxifenul prin reglarea-down a receptorilor estrogenici.

Referitor la eficacitatea uleiului de Borago in dermatita atopica sunt date contradictorii. In studiul lui Takwale A. (2003), randomizat, dublu-orb, placebo-controlat, uleiul administrat la 151 pacienti (incluzand 69 copii), in doze de 4 capsule/zi (500 mg/ capsula) (doza adult) sau 2 capsule/zi (doza copil) nu s-a dovedit eficient. Van Gool C.J. (2003) introduce in dieta unor copii de 6 luni cu mame suferind de dermatita atopica ulei de Borago (100 mg GLA/zi) (studiu randomizat, dublu-orb, placebo-controlat). Tratamentul nu a putut preveni aparitia dermatitei atopice la copii, insa a ameliorat severitatea evolutiei. Henz B.M. (1999) a administrat uleiul de Borago la 160 de pacienti (500 mg/zi) cu eczema atopica de severitate medie, timp de 24 saptamani. La unii pacienti a observat o crestere a nivelului de acid dihomo-gama-linolenic si imunoglobulina E si o ameliorare a dermatitei. Efecte favorabile ale uleiului (360 mg/zi acid gama-linolenic p.o., timp de 14 saptamani) au fost inregistrate si de Borrek S. (1997) pe un grup de copii (3-7 ani) cu dermatita atopica (studiul dublu-orb, placebo-controlat).

Efectele antiinflamatorii ale uleiului de Borago officinalis (3000mg/zi) au fost demonstrate de Rosenstein E.D. (2003) in paradontoza si artrita reumatoida. Acidul actioneaza prin cresterea nivelului tisular de acid dihomo-gama-linolenic si ulterior, de prostaglandina PGE1 cu efecte antiinflamatoare. Cresterea nivelului de PGE1 conduce la cresterea AMPc celular si la supresia sintezei factorului TNF-alfa, implicat in procese inflamatorii. Metabolitul acidului dihomo-gama-linolenic (15-hidroxieicotetraenoic), blocheaza transformarea acidului arahidonic in derivati proinflamatorii (prostaglandine seria 2 si leucotriene seria 4).

Yu Z. (2006) demonstreaza un efect de scadere a tensiunii sistolice prin administrarea uleiului (11% din valoarea calorica a dietei), timp de 5 saptamani la sobolani spontan hipertensivi. Dupa tratament s-au izolat microzomi din cortexul renal si s-a constatat o crestere a nivelului de acizi 14,15- si 8,9-epoxieicosatrienoic (cu efect vasodilatator) si o scadere a nivelului de acid 20-hidroxieicosatetraenoic (cu actiune vasoconstrictoare). Acesti compusi se formeaza in citocromii P450 prin actiunea epoxigenazei.

Park B.S. (2003) demonstreaza pe sobolani efectul antitrombotic, hipocolesterolemiant si de scadere a trigliceridelor.

Uleiul este benefic in sindrom premenstrual si menopauza si reduce riscul bolilor cardiovasculare prin scaderea placii aterosclerotice si a inflamatiei. Amelioreaza artrita reumatoida, eczema atopica, dermatita seboreica, sindromul Raynaud si Sjögren, colita ulceroasa si sprijina functia imuna a organismului.

Uleiul nu se recomanda in sarcina si epilepsie. Scade efectul unor fenotiazine (clorpromazina) si creste efectul anticoagulant al warfarinei, aspirinei si altor antiinflamatoare nesteroidiene. Asocierea cu uleiul de peste poate creste riscul de sangerari. Ca reactii adverse sunt mentionate rare afectiuni gastro-intestinale si migrene. In suplimentele cu ulei de Borago a fost detectata amabilina (alcaloid pirolizidinic) (maximum 5 ppm). Consumul cronic de ulei cu amabilina (1 ppm/zi) poate fi periculos si ar trebui consumat doar uleiul purificat, lipsit de alcaloizi pirolizidinici nesaturati.

Autori: Dr. Marilena Hovanet Codreanu, Dr. Cornelia Preda