ECHIUM VULGARE L. (iarba-sarpelui)

Echium vulgare L. este o planta ierbacee, bianuala, din familia Boraginaceae, raspandita in Europa, Asia de Vest. Prezinta tulpina erecta, hirsuta, frunze simple, liniar-lanceolate, cu varf ascutit, cele bazale dispuse in rozeta, cele tulpinale sesile, flori initial rosiatice, apoi albastre, roz sau albe, grupate in cime, tetraciclice, gamopetale, pentamere, gineceu superior, bicarpelat si nucule ovoide, brune.

Este o specie ornamentala, melifera (cu pondere economico-apicola mijlocie) si cu valoare terapeutica, herba fiind folosita in medicina traditionala pentru proprietati antiseptice, antispastice, calmante, sudorifice, emoliente, cicatrizante, antidiareice.

In herba s-au decelat: alcaloizi pirolizidinici (cinoglosina, consolidina), rezine, mucilagii, acid tanic, saruri de potasiu, calciu.

Din cauza continutului in alcaloizi pirolizidinici (echiumina, echimidina, acetilechimidina, uplandicina, 9-0-angelilretronecina, echiplatina, leptantina, echimiplatina, echivulgarina, vulgarina, 7-acetilvulgarina, asperumina, asperumina) herba prezinta toxicitate pentru mamifere. In radacina s-a identificat un sterol fitotoxic (stigmast-4-en-3,6-diona).

Semintele de Echium vulgare contin o cantitate considerabila de ulei gras (34,71 %), acizi fenolcarboxilici, squalen (3,73% – 20,1%). Uleiul gras extras din seminte, bogat in acizi γ-linolenic si stearidonic, poate fi o alternativa a uleiurilor de Oenothera biennis si Borago officinalis [1,2,3].

In uleiul gras s-au identificat acizii: gama-linolenic (20%), stearidonic (3,78% – 14%), palmitic (5,24%), stearic (2,75%), oleic (9,92%), vaccenic (0,43%), linoleic (16,71%), alfa-linolenic (38,34%), arahidonic (0,06%), eicosenoic (0,71%) si prezinta densitatea relativa – 0,9306, indicele de refractie – 1,4836, indicele de iod – 140,60 g iod/100 g ulei si indicele de aciditate – 1,3 mg KOH/1g ulei [4,5].

Surette ME (2004) trateaza zilnic, timp de 4 saptamani, cu 1,5 g ulei de Echium vulgare, un grup de subiecti umani cu dislipidemie si constata o crestere a acizilor ω3 cu lant lung (inclusiv acid eicosapentaenoic) in plasma si neutrofile si o scadere a nivelului trigliceridelor cu 21%.

Kurunzum si colab. (2004) mentioneaza activitatea antimicrobiana a partii supraterestre a speciei Echium vulgare, iar Constantinescu E. si colab. (1968) a speciei Echium rubrum. Este mentionat si efectul anxiolitic al extractelor apoase si etanolice obtinute din Echium vulgare la doze de 50 mg/kg corp.

S-a semnalat, de asemenea, actiunea antimicrobiana a unor derivati quinonici obtinuti din calusul de Echium lycopsis si un efect antibacterian al extractului din herba de Echium amoenum. Uleiul gras extras din semintele de Echium plantagineum intra in compozitia diferitelor preparate cosmetice cu actiune anti-rid si antiinflamatoare (studii-pilot in Anglia). Uleiul contine acizi Omega-3 si Omega-6 intr-un raport echilibrat si reprezinta cea mai bogata sursa de acid stearidonic (8 – 14%).

Autori: Marilena Hovanet Codreanu, Cornelia Preda

Bibliografie:

1. James M, Ursin V, Cleland L (2003) Metabolism of Stearidonic Acid in Human Subjects. Comparison with the Metabolism of Other n-3 Fatty Acids. Am J Clin Nutr 77: 1140-1145;
2. Barre DE (2001) Potential of Evening Primrose, Black Currant and Fungal Oils in Human Health. Ann Nutr Metab 45: 47-57;
3. Milles EA, Banerjee T, Dooper MM, M’Rabet L, Graus YM, Calder PC (2004) The Influence of Different Combinations of Gamma-linolenic Acid, Stearidonic Acid and EPA on Immune Function in Healthy Young Subjects. Br J Nutr 91: 893-903;
4. Cisowski W, Zielinska-Stasiek M, Stolyhwo A, Migas P, Kamieniek A (2001) Gas Liquid Chromatographic Analysis of Fatty Acids Obtained from Seeds of Some Borraginaceae Plants. Acta Chromatogr 11: 215-223;
5. Guil-Guerrero JL, Gomez-Mercado F, Garcia-Maroto F, Campra-Madrid P (2000) Occurrence and Characterization of Oils Rich in Gamma-linolenic Acid. Echium Seeds from Macaronesia. Phytochemistry 53: 451-456.