Sunătoarea (Hypericum perforatum), proprietăți terapeutice în depresie și anxietate

Compoziția chimică pe care o are sunătoarea (Hypericum perforatum) a fost studiată pe larg, dezvăluind activități farmacologice care susțin multe dintre utilizările sale tradiționale, inclusiv efectele sale în depresie, anxietate, dar și efectele antivirale și antibacteriene. Hipericina și flavonoidele sunt principalii constituenți responsabili pentru multe dintre aceste activități, hipericina fiind, de asemenea, implicată în reacțiile de fotosensibilizare asociate cu sunătoarea. În ceea ce privește efectele sale antidepresive, hiperforina este considerată un constituent cu contribuție majoră, depășind rolul atribuit anterior hipericinei. Dovezile din studiile randomizate controlate confirmă eficacitatea extractelor de sunătoare față de placebo, în tratarea depresiei ușoare până la moderat severe.

Sunătoarea în depresie și anxietate – introducere

            Sunătoarea (Hypericum perforatum L.) este o plantă perenă originară din Europa, Asia de Vest și Africa de Nord, care a fost naturalizată în regiuni din America de Nord și de Sud, precum și în Australia. Numele său comun este derivat din practica tradițională a înfloririi și recoltării plantei în ziua de Sf. Ioan, pe 24 iunie. Denumirea Hypericum provine din cuvintele grecești hyper (sus) și eikon (imagine), care indică utilizarea sa de-a lungul istoriei ca plantă atârnată deasupra imaginilor zeilor, pentru a îndepărta puterile malefice. Termenul „perforatum” se referă la prezența unor mici glande uleioase în frunze, care arată ca niște perforații. Când petalele galbene de sunătoare sunt zdrobite, din aceste glande iese un ulei roșu-închis. Sunătoarea are o istorie bogată de utilizare medicinală în Europa, datând din antichitate și din Evul Mediu. În mod tradițional, a fost folosită pentru afecțiuni precum excitabilitate crescută, nevralgie, fibroză, sciatică, nevroza de menopauză, anxietate, depresie și ca tonic nervos. În plus, preparatele topice care conțin sunătoare sunt folosite pentru tratamentul rănilor. În vremurile moderne, sunătoarea a câștigat o popularitate semnificativă ca tratament pentru tulburările depresive ușoare până la moderat severe. De asemenea, este utilizată în preparate homeopate și chiar în alimente. Consiliul Europei clasifică sunătoarea ca o sursă naturală de arome alimentare, cu limite specificate pentru anumiți compuși, precum hipericina și xantonele.

            De obicei, sunt folosite plantele proaspete cu flori sau părțile aeriene uscate, cunoscute sub numele de Hyperici herba.

Compoziție chimică

            Principalii constituenți activi din sunătoare (Hypericum perforatum L.) sunt hiperforina, un floroglucinol prenilat, și hipericina, o naftodiantronă. Planta mai conține și alți compuși biologic activi, cum ar fi flavonoidele și taninurile. Derivații de antrachinonă, în special naftodiantronele, inclusiv hipericina, pseudohipericina și izohipericina, împreună cu protohipericina și protopseudohipericina (precursori biosintetici ai hipericinei și pseudohipericinei), se găsesc în produsul vegetal de sunătoare. Ciclopseudohipericina este, de asemenea, prezentă. Conținutul de hipericină variază de obicei de la aproximativ 0,1 până la 0,15%, incluzând atât hipericina, cât și pseudohipericina, și este uneori denumit „hipericine totale”. Flavonoidele găsite în sunătoare includ flavonoli (kaempferol, quercetină), flavone (luteolină), glicozide (hiperozidă, izoquercitrină, quercitrină, rutin), biflavonoide cum ar fi biapigenina, precum și catechine (flavonoide asociate adesea cu taninuri condensate). Concentrațiile de rutin, hiperozidă și izoquercitrină au fost raportate ca fiind 1,6%, 0,9% și, respectiv, 0,3%. Floroglucinolii prenilați, în special hiperforina și adhiperforina, sunt prezenți în concentrații cuprinse între 2,0 și 4,5% și, respectiv, 0,2 până la 1,9%. Au fost identificați și analogi oxigenați ai hiperforinei. Taninurile au o concentrație de 8 – 9% [1,2]. Au fost identificate și proantocianidine de tip condensat. Acești constituenți contribuie colectiv la activitățile farmacologice și la efectele terapeutice ale sunătoarei.

​            Pe lângă constituenții activi majori menționați, sunătoarea (Hypericum perforatum L.) conține alți câțiva compuși fenolici și ulei volatil, care contribuie la potențialele efecte terapeutice. În sunătoare se găsesc și acizi fenolici, cum ar fi acizii cafeic, clorogenic, p-cumaric, ferulic, p-hidroxibenzoic și vanilic. Acești acizi fenolici posedă proprietăți antioxidante și pot contribui la activitatea farmacologică generală a plantei. Uleiul volatil reprezintă aproximativ 0,05 – 0,9% și conține diferite componente, cum ar fi metil-2-octan care reprezintă constituentul principal (nu mai puțin de 30%), n-nonan, urme de metil-2-decan și n-undecan. În plus, sunt prezente monoterpene, cum ar fi α-pinen, β-pinen, α-terpineol, geraniol și urme de mircen și limonen, precum și sesquiterpene precum cariofilena și humulena. Sunătoarea conține, de asemenea, o varietate de alți constituenți, inclusiv acizi precum acizii izovalerianic, nicotinic, miristic, palmitic și stearic, carotenoizi, colină, nicotinamidă, pectină, β-sitosterol, hidrocarburi saturate cu catenă liniară (C16, C30) și alcooli (C24, C26, C28) [3, 4]. Toți acești compuși dovedesc compoziția complexă a sunătoarei și pot juca un rol în activitățile sale farmacologice. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a elucida efectele specifice ale acestor compuși și potențialele lor contribuții la proprietățile terapeutice ale sunătoarei în contextul stărilor de depresie, de anxietate și nu numai.

Activitate terapeutică în depresie, anxietate

            Mai multe activități farmacologice, cum ar fi efecte antidepresive, antivirale și antibacteriene, au fost documentate pentru extractele de sunătoare și/sau constituenții săi.

            Majoritatea produselor fitoterapeutice utilizate pentru tratarea depresiei sunt derivate din extracte uscate de sunătoare, care sunt supuse unui proces complex de preparare. Cercetările s-au concentrat în primul rând pe extractele alcoolice uscate din Hyperici herba, iar aceste tipuri de preparate sunt adesea menționate atunci când discutăm despre extractele sunătoare. În plus, materialul vegetal uscat este utilizat pentru obținerea unor produse uleioase, extracte fluide sau ceaiuri. Indicația principală pentru produsele din sunătoare este depresia, așa cum este definită de criteriile moderne de diagnostic. Conform Monografiei ESCOP, indicațiile terapeutice pentru extractele și tincturile hidroalcoolice de sunătoare sunt „episoade de tulburări depresive ușoare sau episoade depresive ușoare până la moderate”. Indicațiile includ și tulburări somatoforme, neurastenie și tulburări de adaptare.

            Preparatele pe bază de ulei de sunătoare pot fi utilizate pentru afecțiunile dispeptice și aplicate extern, pentru tratarea leziunilor, mialgiei sau arsurilor minore. Hipericinele, compușii care determină pigmentarea purpurie observată în flori și frunze, prezintă proprietăți antidepresive și antivirale și joacă un rol în efectul fotosensibilizant al extractelor de Hypericum perforatum. Hiperforina, găsită în principal în părțile generative ale sunătoarei, prezintă o activitate de combatere a depresiei semnificativă și este, de asemenea, asociată cu interacțiunile medicamentoase.

Sunătoarea și activitatea în combaterea depresiei

            În ceea ce privește activitatea de combatere a depresiei, mecanismul precis de acțiune al sunătoarei rămâne neclar. Inițial, se credea că hipericina este componenta responsabilă pentru efectele de combatere a stărilor de depresie. Cu toate acestea, dovezile experimentale și clinice recente sugerează că hiperforina este unul dintre constituenții majori necesari pentru activitatea de combatere a stărilor de depresie. Această schimbare a atenției către hiperforină subliniază complexitatea efectelor farmacologice ale sunătoarei și subliniază importanța cercetărilor ulterioare, pentru a înțelege pe deplin mecanismele sale de acțiune.

            Cercetările inițiale in vitro au sugerat că inhibarea enzimei MAO este principalul mecanism împotriva depresiei al extractelor de sunătoare. Cu toate acestea, deși mai multe studii au demonstrat că inhibitorii MAO sunt prezenți în aceste extracte, concentrațiile lor eficiente sunt prea scăzute pentru a explica efectele clinice împotriva depresiei. Există dovezi experimentale in vitro că extractul de sunătoare și, în special, hiperforina și adhiperforina sunt puternici inhibitori nespecifici ai recaptării serotoninei, noradrenalinei și dopaminei. Extractele fără hiperforină sunt, de asemenea, capabile să inhibe sistemele de recaptare într-un mod slab, care s-ar putea datora procianidinelor oligomerice [5].

            Studiile in vivo au arătat că extractul de sunătoare Hypericum perforatum duce la o reglare în jos a receptorilor b-adrenergici și la o reglare în sus a receptorilor 5-HT2.

            Trecând la studii clinice, un studiu dublu-orb, controlat cu placebo, încrucișat, efectuat pe 12 voluntari de sex masculin sănătoși, a investigat efectele unei singure doze de extract de sunătoare de 2.700 mg (echivalent cu comprimate de 300 mg, standardizate cu hipericină 0,3%) asupra concentrațiilor plasmatice ale hormonului de creștere, prolactină și cortizol. Studiul a observat o creștere semnificativă a concentrației plasmatice a hormonului de creștere și o scădere semnificativă a concentrației plasmatice de prolactină după administrarea de sunătoare, în comparație cu placebo. Cu toate acestea, concentrațiile plasmatice de cortizol au rămas neschimbate. Descoperirile sugerează că această doză de extract de sunătoare poate îmbunătăți anumite aspecte ale funcției dopaminei cerebrale la oameni, deși sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma acest lucru și pentru a explora relațiile doză – răspuns și efectele potențiale asupra sistemelor dopaminergice la pacienții cu depresie tratați cu Hypericum perforatum.

            Un alt studiu randomizat a investigat efectele unei doze unice de extract de sunătoare la doze de 600 mg, 300 mg sau placebo, asupra concentrațiilor hormonale la 12 voluntari de sex masculin sănătoși. În comparație cu placebo, extractul de sunătoare (600 mg) a crescut secreția de cortizol la un interval de 30 – 90 de minute de la administrare, indicând o influență a sunătoarei asupra anumitor neurotransmițători ai sistemului nervos central. Aceste constatări din studiile preclinice și clinice sugerează potențialele efecte antidepresive ale extractului de sunătoare, mediate posibil prin diferite mecanisme care implică modularea unor neurotransmițători. Sunt necesare cercetări ulterioare pentru a înțelege mai bine potențialul terapeutic și mecanismele de bază ale sunătoarei în tratamentul depresiei [7,8].

Efecte anti-anxietate și neuroprotectoare

            Mai multe studii au investigat efectele ale extractului de Hypericum perforatum în combaterea stărilor de anxietate pe modele animale. Kumar și colaboratorii săi au raportat efecte privind combaterea stărilor de anxietate ale unui extract de sunătoare la modele animale, utilizând doze relativ mari (100 și 200 mg/kg p.o.). Flausino și colaboratorii săi au studiat efectele tratamentului oral acut și cronic cu extract de H. perforatum la șobolani supuși la diferite modele de anxietate, induse de exemplu prin labirintul T crescut, tranziția lumină/întuneric și testul de miros de pisică. Descoperirile lor au indicat că administrarea acută a extractului de sunătoare (125 mg/kg) a prezentat efecte în combaterea stărilor de anxietate în testul cu labirintul T, fără a modifica performanța de evadare. Administrarea cronică (250 mg/kg) a sporit latența de evitare la animalele preexpuse la brațele deschise ale labirintului, fără a afecta performanța de evadare. În general, aceste studii sugerează că extractul de H. perforatum posedă proprietăți de combatere a stărilor de anxietate și pe cele antipanică în cazul modelelor animale, susținând potențiala utilizare terapeutică în tulburările de anxietate. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare, în special clinice, pentru a confirma aceste efecte și a elucida mecanismele care stau la baza acestei acțiuni privind stările de anxietate.

            De asemenea, pe lângă observațiile privind stările de anxietate, au fost efectuate studii pentru a evalua rolul neuroprotector al unui extract etanolic de H. perforatum în moartea celulară indusă de peptida beta-amiloid (Abeta (25 – 35)) în neuronii hipocampali la șobolani. S-a observat că extractul de H. perforatum și fracțiile care conțin flavonol glicozide, flavonoli și biflavone, precum și compuși fenolici de tip acid clorogenic, au inhibat semnificativ peroxidarea lipidelor, fenomen indus de Abeta (25 – 35), și au protejat împotriva morții celulare induse de aceasta. Rezultatele au fost susținute de analize morfologice care arată modificări celulare reduse asociate cu neurodegenerarea, sugerând că extractele de H. perforatum pot conține compuși neuroprotectori capabili să prevină toxicitatea indusă de Abeta (25 – 35) [9,10]. În mod similar, Dinamarca și colaboratorii săi au investigat efectul hiperforinei asupra tulburărilor de memorie induse de Abeta și asupra neurotoxicității. Ei au descoperit că hiperforina a scăzut formarea depozitelor de amiloid, a redus modificările neuropatologice și tulburările comportamentale, într-un model de amiloidoză la șobolan. Mai mult, hiperforina a prevenit neurotoxicitatea indusă de Abeta în neuronii hipocampali, prin reducerea speciilor oxidative reactive, asociate cu toxicitatea amiloidului. Aceste descoperiri sugerează că H. perforatum, în special hiperforina, poate avea proprietăți neuroprotectoare împotriva toxicității induse de Abeta și evidențiază potențiala relevanță terapeutică în afecțiuni precum boala Alzheimer, deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a-i elucida mecanismele de acțiune și implicațiile clinice [11,12,13].

Alte efecte

            Pe lângă observațiile privind stările de depresie și anxietate, sunătoarea (Hypericum perforatum) a demonstrat eficacitate în abordarea diferitelor aspecte ale tulburărilor hepatice, cum ar fi hepatita, peroxidarea hepatocitelor, boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD), metabolismul lipidelor hepatice și steatoza hepatică. Activitatea hepatoprotectoare este atribuită capacității sale de a suprima citokinele proinflamatorii precum TNF-α și IL-6 din ficat. De asemenea, reglează biomarkerii inflamației hepatice, precum LysoPC, și modulează secreția și expresia adiponectinei, care ajută la echilibrarea metabolismului glucozei și a acizilor grași. În plus, s-a demonstrat că extractul de sunătoare scade colesterolul total, crește lipoproteinele de înaltă densitate (HDL) și reduce conținutul de trigliceride. Hypericum perforatum promovează regenerarea ficatului prin declanșarea mecanismelor de reglare și afectarea genelor implicate în colestază. Compușii bioactivi, cum ar fi hiperforina și quercetina, prezintă activități benefice pentru sănătatea hepatică. De exemplu, hiperforina prezintă activitate antiangiogenă, potrivită pentru controlul NAFLD, în timp ce quercetina previne leziunile hepatice în urma colestazei, prin afectarea căilor antiapoptotice. Sunt necesare cercetări suplimentare, inclusiv studii clinice, pentru a înțelege pe deplin eficacitatea și profilul de siguranță în tratarea acestor afecțiuni [14].

Tot în context separat de stările de depresie și anxietate, activitatea antivirală ale sunătoarei (Hypericum perforatum) și a constituenților săi, hipericina și pseudohipericina, împotriva SARS-CoV-2 și a variantelor sale, este un domeniu de interes semnificativ și un potențial beneficiu terapeutic. Studiile au arătat că acești compuși prezintă efecte antivirale puternice, în special prin blocarea propagării virusului în stadiile incipiente ale infecției. Prin țintirea virusului la începutul procesului de infecție, acești compuși pot ajuta la reducerea încărcăturii virale și la atenuarea severității bolii. În plus, activitatea lor virucidă ar putea contribui la prevenirea răspândirii virusului la persoanele neinfectate. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin mecanismele care stau la baza efectelor antivirale ale sunătoarei și ale constituenților săi. Aceasta include elucidarea căilor specifice, prin care interferează cu replicarea virală și infecțiozitatea. În plus, sunt necesare studii clinice pentru a evalua siguranța și eficacitatea acestor compuși ca potențiale tratamente pentru COVID-19 [15].

Concluzii

            Prin urmare, în timp ce hipericina și hiperforina pot juca roluri importante în activitatea de combatere a depresiei a extractelor de sunătoare, devine din ce în ce mai evident că alți compuși prezenți în extractele de sunătoare, cum ar fi flavonoidele, acizii fenolici și alte substanțe fitochimice neidentificate, pot contribui, de asemenea, la efectele farmacologice generale observate. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a elucida contribuțiile specifice ale acestor compuși și interacțiunile lor în medierea activităților terapeutice specifice ale extractelor de sunătoare în depresie și anxietate și nu numai.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

1. Nahrstedt A, Butterweck V. Biologically active and other chemical constituents of the herb of Hypericum perforatum Pharmacopsychiatry, 1997; Sep 30;
2. Snežana Trifunović, Vlatka Vajs, Slobodan Macura, Nenad Juranić, Zoltan Djarmati, Ratko Jankov, Slobodan Milosavljević, Oxidation products of hyperforin from Hypericum perforatum, Phytochemistry, Volume 49, Issue 5, 1998, Pages 1305–1310;
3. Brondz I, Greibrokk T, and Aasen AJ. (1983) n-1-Alkohols of Hypericum Perforatum. Journal of Natural Products, 46, 940–941;
4. Barnes J, Anderson LA, Phillipson JD. St John’s wort (Hypericum perforatum): A review of its chemistry, pharmacology and clinical properties. J Pharm Pharmacol, 2001, 53, 583–600;
5. Miller AL. St. John’s Wort (Hypericum perforatum): clinical effects on depression and other conditions. Altern Med Rev, 1998 Feb; 3(1):18–26. PMID: 9600023;
6. Crupi R, Abusamra YA, Spina E, Calapai G. Preclinical data supporting/refuting the use of Hypericum perforatum in the treatment of depression. CNS Neurol Disord Drug Targets, 2013 Jun; 12(4):474–86;
7. Kasper S, Volz HP, Möller HJ, Dienel A, & Kieser M (2008). Continuation and long-term maintenance treatment with Hypericum extract WS® 5570 after recovery from an acute episode of moderate depression—A double-blind, randomized, placebo controlled long-term trial. European Neuropsychopharmacology, 18(11), 803–813;
8. Ng QX, Venkatanarayanan N, & Ho CYX (2017). Clinical use of Hypericum perforatum (St John’s wort) in depression: A meta-analysis. Journal of affective disorders, 210, 211–221;
9. Kumar V, Jaiswal AK, Singh PN, Bhattacharya SK. Anxiolytic activity of Indian Hypericum perforatum Linn: an experimental study. Indian J Exp Biol, 2000 Jan; 38(1):36–41;
10. Flausino OA Jr, Zangrossi H Jr, Salgado JV, Viana MB. Effects of acute and chronic treatment with Hypericum perforatum L. (LI 160) on different anxiety-related responses in rats. Pharmacol Biochem Behav, 2002 Jan-Feb; 71(1-2):251–7;
11. Oliveira AI, Pinho C, Sarmento B, Dias AC. Neuroprotective Activity of Hypericum perforatum and Its Major Components. Front Plant Sci, 2016 Jul 11; 7:1004. doi: 10.3389/fpls.2016.01004;
12. Zirak N, Shafiee M, Soltani G, Mirzaei M, Sahebkar A. Hypericum perforatum in the treatment of psychiatric and neurodegenerative disorders: Current evidence and potential mechanisms of action. J Cell Physiol, 2019 Jun; 234(6):8496–8508;
13. Dinamarca MC, Cerpa W, Garrido J, Hancke JL, Inestrosa NC. Hyperforin prevents beta-amyloid neurotoxicity and spatial memory impairments by disaggregation of Alzheimer’s amyloid-beta-deposits. Mol Psychiatry, 2006 Nov; 11(11):1032–48;
14. Mohagheghzadeh A, Badr P, Mohagheghzadeh A, Hemmati S. Hypericum perforatum and the Underlying Molecular Mechanisms for Its Choleretic, Cholagogue, and Regenerative Properties. Pharmaceuticals, 2023; 16(6):887;
15. Mohamed FF, Anhlan D, Schöfbänker M, Schreiber A, Classen N, Hensel A, Hempel G, Scholz W, Kühn J, Hrincius ER, Ludwig S. Hypericum perforatum and Its Ingredients Hypericin and Pseudohypericin Demonstrate an Antiviral Activity against SARS-CoV-2. Pharmaceuticals (Basel), 2022 Apr 25; 15(5):530.

Mariana Panturoiu

Universitatea „Titu Maiorescu”, București