Surse vegetale de acizi grasi nesaturati

Rezumat:

Acizii grasi nesaturati omega-3 (alfa-linolenic, eicosapentaenoic, docosahexaenoic, stearidonic) si omega-6 (acid gama-linolenic), componenti ai fosfolipidelor membranare si precursori ai eicosanoizilor au importanta majora in prevenirea si ameliorarea aterosclerozei, bolilor coronariene, hipertensiunii, bolilor inflamatorii si diabetului.

Acizii grasi nesaturati cresc sinteza de eicosanoizi antiinflamatori, au actiune antiagregant-plachetara si hipolipemianta. Efectele acizilor eicosapentaenoic, docosahexaenoic, stearidonic si gama-linolenic sunt mai intense, comparativ cu acizii alfa-linolenic si linoleic, deoarece in organism, in conditiile unui deficit enzimatic, ei se transforma intr-o mica masura in metaboliti bioactivi.

Abstract:

Omega-3 (alpha-linolenic, eicosapentaenoic, docosahexaenoic and stearidonic acids) and omega-6 unsaturated fatty acids (gamma-linolenic, linoleic acids) are compounds of membrane phospholipids, precursors for eicosanoids and have important role in prevention and amelioration of atherosclerosis, coronary artery disease, hypertension, inflammatory disorders, diabetes. They decrease platelet aggregation, have hipolypemic effect and increase anti-inflammatory eicosanoids synthesis. These effects are more intense for eicosapentaenoic, docosahexaenoic, stearidonic and gamma-linolenic acids than alpha-linolenic and linoleic acids because of their deficient conversion in the human body.

Acizii grasi – introducere

Acizii grasi polinesaturati omega-3 si omega-6 se mentin in actualitatea medicala prin remarcabilul potential de prevenire si ameliorare a unei game variate de afectiuni: cardiovasculare (in special coronariene, ateroscleroza), dislipidemie, artrita reumatoida, dermatita atopica, boli autoimune (lupus eritematos), sindrom premenstrual, gastrita, neuropatie diabetica. In plus, numeroase studii in vitro si in vivo au demonstrat proprietati antitumorale si antiproliferative ale acizilor gama-linolenic, eicosapentaenoic si docosahexaenoic. (1,2)

Acizii grasi sunt componenti ai fosfolipidelor membranare, asigurand fluiditatea si reactivitatea acestora. Au implicatii biochimice majore, in special in procesele inflamatorii si de agregare plachetara, prin conversia in prostaglandine, prostacicline, leucotriene si tromboxani (via COX si LO). Esentiali pentru organismul uman, acidul linoleic se biotransforma in acizii gama-linolenic, dihomo-gama-linolenic si arahidonic, iar alfa-linolenic in acizii eicosapentaenoic, docosahexaenoic si stearidonic. (3,4)

Deficienta in acesti compusi este cauzata de un aport exogen insuficient sau de o slaba bioconversie a acizilor linolenic si alfa-linolenic, datorata scaderii activitatii desaturazei in conditii de stres, senescenta, alcoolism, insuficienta hepatica, diabet zaharat, obezitate, deficit de oligoelemente (Mg, Zn, Cu, Se) sau vitamine (E, C, B6), consum excesiv de grasimi saturate si acizi grasi in forme trans.

Manifestarile deficientei constau, in principal, in aparitia eritemelor, eczemelor, intarziere in crestere si dezvoltare, hipo- sau hiperagregare plachetara, hipertensiune arteriala si boli coronariene. Pentru corectarea deficientei, este necesara o suplimentare a dietei cu acizii mentionati, efectele benefice manifestandu-se daca se pastreaza un echilibru intre omega-6 si omega-3 (raport 1/5 – 1/10). Din cauza unei activitati limitate a enzimei de conversie, pentru obtinerea unor efecte terapeutice satisfacatoare, se recomanda administrarea, in special, a acizilor eicosapentaenoic, docosahexaenoic, stearidonic si gama-linolenic. (5,6,7,8,9)

Pe plan national, primele cercetari in domeniul uleiurilor grase au apartinut prof.dr. Constantinescu C. care demonstreaza in vitro o slaba actiune hipercoagulanta a uleiurilor grase de Arachis hypogea si Corylus avellana in unele forme de hemofilie (Constantinescu C. si colab. – Farmacia, 1968, 16, 1: 5 – 11). Cristea E. stabileste pentru uleiurile grase obtinute din semintele de Tilia cordata, Tilia platyphyllos si Tilia tomentosa caracteristicile fizico-chimice, compozitia chimica, toxicitatea acuta, actiunea antispastica, hipocolesterolemianta si de accelerare a tranzitului intestinal (Cristea E. – teza de doctorat, UMF „Carol Davila”, Bucuresti, 1969).

Ulterior, Popescu A.H. stabileste caracteristicile fizico-chimice si compozitia chimica a uleiului de Juglans regia, o sursa valoroasa de acizi grasi nesaturati. Uleiurile grase de Juglans regia, Arachis hypogea, Rosa canina, Corylus avellana, Medicago sativa au mai facut obiectul unor cercetari, in special farmacognostice, limitate la stabilirea compozitiei lor chimice (Dutu L.E., Popescu L. – teze de doctorat, Bucuresti, 2002; Moiceanu D. – teza de doctorat, 1997).

Pe plan international, cercetarile actuale vizeaza largirea ariei de aplicatii terapeutice, elucidarea mecanismelor de actiune, extrem de complexe, implicand multiple bioconversii si stabilirea raportului optim intre acizii seriilor omega-6 si omega-3. Cercetarile sunt orientate si catre stabilirea de noi surse vegetale de acizi polinesaturati, mai valoroase terapeutic, mai accesibile si mai rentabile.

Daca acizii alfa-linolenic si linoleic sunt larg raspanditi in uleiurile vegetale in cantitati considerabile, acizii gama-linolenic si stearidonic se gasesc in cantitati reduse, doar in cateva specii. In prezent, singurele surse de acizi gama-linolenic si stearidonic valorificate sunt semintele de Borago ofiicinalis L., Oenothera biennis L., Echium plantagineum L. si Ribes nigrum L.

Principala sursa valorificata de acizii eicosapentaenoic si docosahexaenoic este uleiul de peste, insa cantitati mici din acesti acizi sunt prezente in alge unicelulare (Crypthecodinium cohnii), semintele unor plante superioare (Agathis robusta) si mai rar in alge brune si ciuperci. (9,10)

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Bibliografie: 

1. Das UN (2006) Essential Fatty Acids: Biochemistry, Physiology and Pathology. Biotechnol J 1: 420-439;
2. Lewis-Barned NJ, Sutherland WH, Walker RJ (2000) Plasma Cholesteryl Ester Fatty Acid Composition, Insulin Sensitivity, the Menopause and Hormone Replacement Therapy. J Endocrinol 165: 649-55;
3. Ziboh VA, Miller CC, Cho Y (2000) Metabolism of Polyunsaturated Fatty Acids by Skin Epidermal Enzymes: Generation of Anti-inflammatory and Antiproliferative Metabolites, Am J Clin Nutr 71: 361s-366s;
4. Worm M, Henz BM (2000) Novel Unconventional Therapeutic Approaches to Atopic Eczema. Dermatology 201: 191-195;
5. Calder PC, Zurier RB (2001) Polyunsaturated Fatty Acids and Rheumatoid Arthritis. Curr Opin Clin Nutr Metab Care 4: 115-121;
6. Decsi T, Szabó E, Kosári A (2005) Polyunsaturated Fatty Acids in Plasma Lipids of Diabetic Children During and After Diabetic Ketoacidosis. Acta Paediatr 94: 850-855;
7. Suresh Y, Das UN (2006) Differential Effect of Saturated, Monounsaturated, and Polyunsaturated Fatty Acids on Alloxan-induced Diabetes Mellitus. Prostaglandins Leukot Essent Fatty Acids 74: 199-213;
8. Tahvonen RL, Schwab US, Linderborg KM (2005) Black Currant Seed Oil and Fish Oil Supplements Differ in Their Effect on Fatty Acid Profiles of Plasma Lipids and Concentrations of Serum Total and Lipoprotein Lipids, Plasma Glucose and Insulin. J Nutr Biochem 16: 353-359;
9.  Harbige LS (2003) Fatty Acids, the Immune Response, and Autoimmunity: a Question of n-6 Essentiality and the Balance Between n-6 and n-3. Lipids 38: 323-341;
10. Barre DE (2001) Potential of Evening Primrose, Black Currant and Fungal Oils in Human Health. Ann Nutr Metab 45: 47-57.

Sef lucrări Marilena-Voica Hovaneț

botanică farmaceutică și Biologie celulară, Facultatea de Farmacie, UMF "Carol Davila", București