Vascul (Viscum album): mituri si adevar

Rezumat:

Speciile de vasc sunt plante semiparazite care cresc pe arbori si arbusti. Cu toate ca isi ia apa si sarurile minerale de la gazda, vascul poata sa-si produca prin fotosinteza carbohidratii, cu rol energetic in metabolism. Viscum album este o specie care creste in Europa si alte zone pe glob. Aceasta planta, intotdeauna verde, cu bobite albe si flori mici galbui, este utilizata pentru diverse decoratii, oferita ca dar in perioada Craciunului, sau mentionata in Mitologia a numeroase popoare si ca remediu in medicina antroposofica (se tine cont de fiinta umana in intregime pentru a prilejui vindecarea).

In prezent, extractul standardizat de vasc a demonstrat efectul sau imunomodulator. Activeaza microcirculatia, fiind un avantaj in stimularea globulelor albe cu efect imunologic la locul infectiei, care poate fi folosit si in tratamentul de Ulcus crusis. Vascul, mit sau medicament, aduce speranta si fericire.

Abstract:

Mistletoes are semi-parasitic plants that grow on trees and bushes. They draw water and mineral salts from hosts, but they also carry out photosynthesis and produce carbohydrates, with energetic role in metabolism. Viscum album is the only mistletoe species that grows wild in Europe and other arias. This evergreen plant with its white berries and small yellowish flowers is used as a decoration and a gift at Christmastime but it is also mentioned in Mythology and is a remedy of anthroposophical medicine used by many people.

Today, standardized mistletoe extract has demonstrated the immunomodulating effect. After administration of mistletoe extract, an improved function of the dermal microcirculation and an immunologically advantageous behavior of white blood cells were determined at the infection point. This effect can be used in the treatment of Ulcus crusis.
Mistletoe, myth or medicine brings hope and happiness.

Mitologia, stiinta a miturilor si sistem etnic de mituri, cuprinde si mitul originii leacurilor. Fitomitologia, ca parte integranta in mitul cosmogonic, prezinta plante sacre si plante consacrate anumitor sarbatori sau ciclului familial, dar si plante fara rol mitic precis. Una dintre aceste plante sacre este si vascul, subiect al multor mituri, superstitii, opere literare, prezentat ca simbol al vietii eterne.

Istoric

Crengutelor de vasc, mai cu seama celor ce cresteau pe stejar, li se atribuiau insusiri magice. Scriitorul latin, Pliniu cel Batran, aminteste in operele sale despre venerarea superstitioasa a vascului la druizii celti din Galia ori cei din Insulele Britanice. Dupa enumerarea diferitelor feluri de vasc, el adauga: Studiind acest subiect, nu ar trebui sa omitem admiratia cu care este privit vascul pretutindeni in Galia. Druizii, caci astfel isi numesc ei magicienii, nu socotesc nimic mai sacru decat vascul si arborele pe care acesta creste, cu conditia sa fie stejar.

Insusi numele druizilor se compune din doua radacini dru – vid, care au sensul de forta si intelepciune sau de cunoastere, si care sunt reprezentate de stejar si vasc. Cele doua calitati sunt inseparabile in acelasi individ. Ei cred ca tot ce creste pe acesti arbori e trimis din cer, fiind un semn ca zeul insusi a ales arborele.

Cand intalnesc vascul, il culeg cu ceremonii solemne. Il culeg in a VI-a zi a Lunii, zi in care isi incep lunile, anii si chiar ciclul lor de 30 de ani, deoarece in a VI-a zi, Luna isi are nestirbite puterile si inca nu a strabatut jumatate din cursul ei ceresc. Dupa pregatiri pentru sacrificii, ospat sub arbore, vascul este salutat ca mijloc universal de vindecare si se aduc in acel loc doi tauri ce n-au cunoscut franghia, iar un preot invesmantat in alb se urca in arbore cu o secera de aur, taie vascul pe care-l pune intr-o panza alba.

Apoi sacrifica victimele inaltand rugaciuni ca Zeul sa-i inmulteasca darurile pe care i le-a oferit. Ei cred ca bautura pregatita cu vasc va darui fecunditate animalelor sterpe si ca planta este folositoare impotriva oricarei otraviri (Pliniu cel Batran, Naturalis Historia, XVI, XXIV, XXXIII).

Celtii aveau credinta ca vascul e un dar al cerului, deoarece nu creste direct pe pamant, puterea si forta lui fiind legate de forta si sacralitatea stejarului, pe care creste o planta parazita.

Simbolismul vascului nu este strain nici de cel al astrului zilei. Poetul latin Virgiliu, in poemul sau Eneida (VI, 136-148, 205-211), descrie cum Enea, la sfatul Sybillei, obtine o creanga de vasc, Creanga de aur, luminata de stralucirea unei aureole supranaturale (aureola mitica) cu ajutorul careia coboara in Infern pentru a se intalni cu umbra tatalui sau. Ramura era o nuielusa si frunze cu totul de aur, dosita intr-un copac stufos. Inarmata cu ea si condusa de doi porumbei in cautarea crengii de aur viziteaza Infernul.

Creanga de (aur) vasc capata astfel atat semnificatia vietii, mai puternica decat moartea, cat si pe cea a lumii capabila sa invinga puterea intunericului. Ea reprezinta forta, intelepciunea, cunoasterea. Simbolismul de nemurire al vascului este subliniat si de faptul ca el este vehiculat de pasarile cerului.

Vascul, planta a tineretii vesnice, este cautat si de eroul mesopotamian Ghilgames, care coboara sub pamant, dar „creanga de aur” ii este furata de un sarpe, conform asiriologului Samuel Noah Kramer „Istoria incepe la Sumer” (History Begins at Sumer).

Incitat de atatea credinte, superstitii si mituri, celebrul etnolog James George Frazer i-a dedicat acestei plante o carte in mai multe volume, cu titlul sugestiv „Creanga de aur” (The Golden Bough), tradusa in mai multe limbi.

Asupra functiei mitologice a vascului J. G. Frazer explica uciderea Zeului tineretii Balder (mitologie scandinava) prin atingerea acestuia cu o crenguta de vasc, ca si a preotului dumbravii sacre a Dianei de langa lacul Nemi (mit de origine italica) de catre barbatul care mostenea creanga de aur.

Autorul lucrarii „Creanga de aur” prezinta credinte ale diferitelor popoare antice sau contemporane lui asupra vascului, cum ar fi:

Leac pentru toate bolile la japonezii aino (frunzele de vasc consumate ca aliment). Vascul de salcie era socotit mai eficace, deoarece salcia este considerata arbore sacru;
Populatia Wolo (Africa) folosea, in război, frunzele de vasc pentru rani;
In Elvetia, era folosit ca panaceu, mai ales pentru copii;
In Franta era considerat antidot impotriva otravurilor de orice fel;
Era utilizat si ca remediu antiepileptic: „epilepticul tratat cu vasc nu cade in criza, la fel ca vascul ce nu cade pe pamant”.

Culegerea vascului trebuie facuta aproape de solstitiul de vara, cand puterea lui este maxima, precum soarele ajunge la apogeu in cea mai lunga zi a anului. Cu toate acestea, J. G. Frazer mentioneaza ca in opinia lumii medicale moderne, vascul nu vindeca nimic.

Pana in secolul al XVIII-lea, vascul era recomandat si de medici in Anglia si Olanda. Istoricul I. C. Dragan, prezentand paralelismul intre celti si traco-daci, subliniaza si traditia culegerii vascului, ce ramane mereu verde, de Anul Nou, pastrat in casa tot anul, ca simbol al vietii eterne (I. C. Dragan, „Vascul” in „Noi tracii” nr. 68, 1980, 4).

De Anul Nou si romanii agata vasc deasupra usii, iar la miezul noptii ies in prag. In acest fel, anul vechi este lasat in urma si Anul Nou este chemat inauntru. Iubitii se saruta sub vasc sa le mearga bine inca un an si fetele pot fi sarutate sub vasc fara sa li se ceara voie.

Referindu-se la mitologia romana, Alecu Russo spunea: aceasta e frumoasa ca si cea latina sau greaca si de ar fi editata, ar fi inteleasa de tot omul ce stie numai romaneste. Tot despre vasc vom intalni idei in romanul de dragoste cu subiect esoteric „Creanga de aur” a lui M. Sadoveanu, idei despre intelepciune si cunoastere.

Credinta in virtutile misterioase ale vascului se explica prin faptul ca el este intotdeauna verde si infloreste deja prin luna martie, parand a fi astfel el singur imaginea vietii, in mijlocul naturii sterile si vestede.

Calea urmata de gandire pana astazi poate fi asemuita cu o panza tesuta in trei fire diferite al carui ultim si alb fir este stiinta. Dar si teoria stiintifica a lumii nu este completa si nici definitiva, aşa cum vom vedea si din prezentarea valorificarii acestei plante, vascul, de la medicina populara la cea moderna.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!