CALIN GALASEANU: ”Piata farma a inregistrat o usoara scadere in primul trimestru al anului si in continuare ne asteptam sa urmeze acelasi trend”

Am stat de vorba cu Calin Galaseanu,  Presedintele Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM), despre provocarile cu care se confrunta companiile farmaceutice in Romania, despre controversata taxa de clawback si calculul pretului la medicamente, precum si despre perspectivele pietei farmaceutice in conditiile unui mediu de afaceri impredictibil.

G: Spuneti-ne mai multe despre cariera dumneavoastra, stim ca sunteti de formatie medic, de ce v-ati indreptat catre aceasta zona, a companilor farmaceutice?

Se spune ca daca vii cu placere catre locul de munca, daca simti pasiune si un imbold natural sa dai cat mai mult si mai bine din tine, atunci inseamna ca te afli la locul potrivit. Eu sunt la locul potrivit si cred ca am facut alegerea corecta atunci cand m-am indreptat catre zona companiilor farmaceutice.

Medicina avanseaza intr-un ritm accelerat, iar noi abordari si medicamente sunt disponibile pentru ca pacientii din lumea intreaga sa aiba o mai buna calitate a vietii si sanse mai mari de supravietuire. Chiar daca eu personal nu practic medicina, simt ca lucrez pentru pacientii romani, pentru accesul acestora la tratamente si servicii medicale de ultima ora.

In Romania ne confruntam cu o prejudecata mai adanca decat poate in alte tari europene si companiilor farmaceutice li se cere mult mai mult decat altor companii comerciale. Da, principala noastra responsabilitate este fata de pacient si ne respectam aceasta promisiune zi de zi, insa operam pe principii economice care ne obliga sa generam venituri. O buna parte din aceste venituri le reinvestim in cercetare pentru noi medicamente, le alocam unor programe de informare si screening pentru populatie, le directionam catre sustinerea programelor de acces timpuriu la diverse tratamente de ultima ora.

Suntem parteneri directi impreuna cu autoritatile in sustinerea sistemului de sanatate, daca ma gandesc ca datorita modului original de utilizare a taxei de clawback la noi in tara industria practic sustine tratarea a 2 din 10 bolnavi. Nu este o situatie economica fireasca, fiind de fapt vorba despre o ,,peticire” a sistemului, o solutie de moment si nu o strategie viabila pe termen lung. In conditiile unei alocari bugetare adecvate, conform cu necesarul de tratament al populatiei, fondurile s-ar putea directiona catre investitii, iar sistemul ar fi unul predictibil si sustenabil.

In plus experienta si know-how-ul a 28 de companii puternice multinationale poate aduce valoare adaugata in structurarea intregului sistem de sanatate. Dupa cercetare, aceasta este de fapt a doua cea mai importanta contributie a companiilor farmaceutice, apreciata si valorificata in multe tari europene.

G: Sunteti Country Manager Bristol-Myers Squibb, care sunt cele mai importante lucruri pe care le-ati invatat in aceasta calitate, despre managementul unei companii pharma?

Managementul unei companii farmaceutice este o provocare in aceaste vremuri si intr-un stat cu reglementari unice la nivel european asa cum este Romania. Pe de o parte ne asiguram ca activitatea companiei respecta directiile globale si investitiile pe care ni le propunem ín diverse programe de informare, screening, early access, coplata, etc. De cealalta parte ne straduim sa supravietuim presiunilor fiscale impuse, impredictibilitatii generate de lipsa unui buget adecvat pentru sanatate si incercarilor autoritatilor de a suplini aceasta lipsa prin sustinerea directa a industriei.

G: Anul trecut ARPIM nu sustinea introducerea calcului diferentiat in ceea ce priveste taxa de clawback, in prezent, daca sunt corecte informatiile noastre, ati fi de acord totusi cu acest calcul, ce s-a intamplat intre timp, ce v-a determinat sa va revizuiti pozitia?

Taxa clawback este un subiect pe marginea caruia ARPIM propune solutii statului roman inca din anul 2009. Discutia privind calculul diferentiat al taxei clawback a existat si poate fi redeschisa doar in contextul unui pachet integrat de solutii care vizeaza bugetul medicamentelor, politica de compensare si metodologia de calcul al preturilor.

G: Pe langa modificarea taxei de clawback, o alta problema o reprezinta metodologia de calcul al pretului la medicamente. Care este in opinia dumneavoastra metodologia viabila de calcul si ce impact va avea o eventuala pastrare a formulei actuale?

Metodologia de calcul al preturilor este, intr-adevar, in acest moment una deficitara si creaza un context favorabil exporturilor paralele, ceea ce aduce prejudicii directe pacientilor romani. Pastrarea formulei actuale va genera in continuare astfel de situatii si mai multe medicamente nu vor mai fi la indemana pacientilor romani.

ARPIM propune o metodologie de calcul al preturilor bazata pe conceptul de mediana. Astfel, daca in prezent pretul medicamentelor din Romania este stabilit la nivelul minim european, calculand conform medianei, pretul agreat ar fi cel de mijloc, din 11 tari europene.  Aceasta masura nu va duce la scumpirea pretului medicamentelor.

G: Ce impact a avut amanarea introducerii noilor terapii asupra pietei farmaceutice si ce se va intampla daca ne vom confrunta cu o noua amanare?

Important de subliniat in acest moment este faptul ca lista medicamentelor compensate si gratuite a fost actualizata cu 17 tratamente de ultima generatie destinate pacientilor cu boli rare. Este un prim pas asteptat de pacienti de mai bine de sase ani si noi suntem increzatori ca autoritatile isi vor respecta si termenele viitoare asumate. Nu putem decat sa salutam angajamentul acestora asumat prin Hotarare de Guvern, conform caruia lista medicamentelor compensate si gratuite va fi finalizata la data de 30 octombrie, astfel incat, de la 1 noiembrie pacientii sa poata beneficia de medicamente noi.

Orice amanare a deschiderii listei medicamentelor compensate si gratuite va inrautati si mai mult starea sistemului de sanatate romanesc. Pacientii sunt primii afectati, deoarece ei sunt cei care in fiecare zi se lupta cu boala fara a avea la indemana cel mai important instrument: tratamentul.

G: Daca ar fi sa faceti un bilant, cum ati descrie anul 2013 din punctul de vedere al pietei pharma?

A fost un an greu pentru industria farmaceutica deoarece foarte multe dintre dificultatile anului 2012 s-au transferat in 2013 si, din pacate si in 2014. Vorbim aici de lista medicamentelor compensate, de subfinantarea Sanatatii, de taxa clawback care in continuare nu are la baza un mecanism sustenabil, de metodologia de stabilire a preturilor care in continuare lasa unii pacienti fara posibilitatea de a gasi medicamentele necesare in farmacii.

G: Ce se anunta pentru anul 2014 din perspectiva companiilor producatoare de medicamente originale, stiu ca ati mentionat posibilitatea opririi investitiilor in productie si dezvoltare, se va concretiza aceasta masura? Se anunta si concedieri?

In acest moment, din pacate, sistemul de sanatate romanesc nu ne permite sa vorbim foarte mult despre viitor, pentru ca nu ne ofera predictibilitate. Spre exemplu, nu stim care va fi suma la care se va ridica factura de clawback trimestrul urmator, nu stim daca si cum se va modifica metodologia de calcul al preturilor si nici daca bugetul alocat Sanatatii va reflecta nevoile de tratament ale pacientilor romani, sau va ramane in continuare la acelasi nivel, mult sub media europeana.

In ceea ce priveste investitiile in sistemul de sanatate romanesc, ARPIM isi doreste in continuare sa ramana un partener de dialog si un colaborator al autoritatilor din Sanatate. Este necesar insa ca mediul de afaceri sa fie unul nu doar predictibil, dar si transparent, cu reglementari care sa poata fi sustinute financiar de producatori.

G: Estimati o scadere a pietei farma in 2014?  Si ce perspective are industria farmaceutica pentru acest an?

Sistemul de sanatate romanesc a intrat in anul 2014 cu aceleasi probleme pe care le resimtea si in anul 2013. Suntem la jumatatea anului si s-a gasit doar o rezolvare partiala pentru lista medicamentelor compensate prin introducerea celor 17 medicamente pentru boli rare. Toate celelalte problematici sunt inca obiectul dezbaterilor. Astfel, piata farma a stagnat, ba chiar a inregistrat o usoara scadere cu 1,5% in primul trimestru al anului, comparativ cu acelasi trimestru al anului precedent. Ne asteptam ca pana la finalul anului piata sa urmeze acelasi trend.

Bianca Bădescu