Conf. Dr. Daniel Grigorie: „Prevalența osteoporozei în România este de 20% la femeile peste 50 de ani și de 6% la bărbați”

Conferențiar Dr. Daniel Grigorie este Medic Primar Endocrinolog, Șeful Secției de Endocrinologie și Metabolism a Institutului Național de Endocrinologie „C. I. Parhon”, expert în bolile metabolice osoase și Președintele Societății Române de Osteoporoză și Boli Musculoscheletice. Are numeroase realizări în epidemiologia osteoporozei în România şi a obținut primele date epidemiologice despre o boală din România. Epidemiologia este dimensiunea bolii, este interesul unei țări față de o boală. Iar Conf. Dr. Daniel Grigorie a reușit să facă epidemiologia fracturii de șold la nivelul întregii țării, profitând de faptul că fractura de șold este sigur spitalizabilă. De asemenea, a dezvoltat algoritmul FRAX pentru România, însă este mâhnit, deoarece Ministerul Sănătății nu l-a inclus în evaluarea obligatorie a pacienților.

GALENUS: Sunteți medic primar endocrinolog și expert în bolile metabolice osoase. Cum arată parcursul dumneavoastră profesional și ce v-a determinat să alegeți medicina?

Bolile metabolice reprezintă preocuparea mea încă din anii ’80. Provocarea a pornit de la o invitație pe care mi-a făcut-o profesorul Milcu, o mare personalitate a medicinei românești, unul dintre creatorii școlii de endocrinologie. În anii 1986-’87, profesorul Milcu a inițiat scrierea unui tratat endocrinologic, iar eu am fost invitat să iau parte la acest proiect. Aveam în minte un subiect interesant, numit bolile metabolice osoase și osteoporoza, un subiect care nu mai fusese abordat și pe care voiam să-l tratez și în teza mea de doctorat. Am fost primul român care a publicat un material pe acest subiect în Statele Unite. Am fost admis și la doctorat cu această temă, fiind probabil și prima teză despre osteoporoză și boli metabolice osoase din România. A fost un privilegiu să-l cunosc pe profesorul Milcu. Osteoporoza care apare la postmenopauză este o boală de structură osoasă, nu un depozit de calciu care se golește. Este o structură osoasă alterată și asta am aflat abia când au apărut tehnici de evaluare a microarhitecturii osoase. Însă profesorul Milcu mi-a spus acest lucru încă de când ne-am cunoscut. Am creat, practic, acest subiect în România, preocupările academice și, în final, Societatea Română de Osteoporoză și Boli Musculoscheletice, membră cu drepturi depline a Societății Internaționale de Osteoporoză care se numește IOF (International Osteoporosis Foundation). Mă mândresc cu faptul că societatea noastră are un titlu avangardist: Osteoporoză și Boli Musculoscheletice. Este vorba despre recunoașterea conceptului potrivit căruia mușchiul și osul reprezintă o unitate complexă, nu doar din punct de vedere biomecanic, ci și al reglării și dezvoltării embrionare în patologie. Am anticipat conceptul și am contribuit cât de mult s-a putut.

G.: Sunteți și Președintele Societății Române de Osteoporoză și Boli Musculoscheletice. Care este prevalența osteoporozei în România?

În România există date sigure la nivelul anului 2010 cu privire la numărul fracturilor de șold, și anume 14 000. În felul acesta s-a stabilit că prevalența osteoporozei în România este de 20% la femeile peste 50 de ani, nu la una din trei femei, așa cum auzim la televizor, la bărbați prevalența fiind de 6%. Aceste date sunt publicate în Statele Unite, asta pentru că în România a fost mai complicat să le publicăm. Datele au fost validate și pot fi regăsite în raportul IOF-ului către Comisia Europeană. Populația la risc este cam de 800 000 de femei și 200 000 de bărbați, adică un milion de persoane cu risc de fractură. Dintre aceștia, tratăm cel mult 20%.

G.: Alături de experți OMS, ați dezvoltat un algoritm computerizat care calculează riscul de fractură de șold, dar și de umăr, vertebre etc. Povestiți-ne mai multe despre modelul românesc de FRAX.

Algoritmul FRAX este un algoritm computerizat, simplu și ușor de accesat, care stabilește și calculează, pe baza unor factori de risc măsurabili, riscul de fractură al unui individ în următorii 10 ani. A apărut mai întâi în țările dezvoltate cu epidemiologie puternică și cu resurse. Împreună cu experții IOF-OMS și alături de colaboratorii mei am adaptat FRAX-ul internațional la specificul României. L-am calibrat, practic, la epidemiologia noastră, la incidența fracturii de șold din România. Fractura de șold este barometrul osteoporozei dintr-o țară. Algoritmul este gratuit, poate fi accesat pe site-ul Universității din Sheffield (http://www.shef.ac.uk/FRAX/) unde se află sediul OMS pentru osteoporoză din Europa, încă din data de 1 iunie 2011. Este un instrument foarte important, pentru că indică riscul absolut de fractură, nu riscul relativ. Informația este dincolo de densitometrie, funcționează fără măsurarea densității osoase, fapt care îl face extrem de accesibil. Densitometria osoasă, metodă pe care se pune diagnosticul de osteoporoză în România, oferă o informație importantă, însă pot exista mai mulți factori de risc de fractură, un cumul de factori. Densitatea este importantă, dar estimarea riscului de fractură nu depinde doar de DEXA (osteodensitometrie cu raze X de densități diferite). S-a observat că pacienții care au mai avut fracturi sau cei cărora li se administrează cortizon prezintă un risc mai mare. Aceștia sunt factori independenți, care nu se măsoară cu ajutorul DEXA și care se adună. FRAX-ul este inclus în ghidurile de osteoporoză din toate țările dezvoltate UE. Din păcate, nu și în țara noastră.

Doriți să vă abonați la Revista Galenus și să beneficiați de creditele de specialitate? Click aici!

G.: Osteoporoza are un impact social și economic major. Care sunt costurile unui tratament pentru sistemul de sănătate?

Din nefericire, în România, singurul criteriu de rambsursare este DEXA. Deși România are instrumentul numit FRAX de 5 ani, singurul instrument epidemiologic al vreunei boli din această țară, el nu este folosit, nu intră în pachetul minimal, deși este gratuit. De exemplu, FRAX-ul din Ungaria are de 4-5 ori mai multe accesări, pentru că l-au inclus în pachetul minimal. Am realizat FRAX-ul românesc din voluntariat, prin relația mea personală cu echipa OMS (prof. dr. J. Kanis). Cu toate acestea, el nu este recunoscut oficial. Noi avem 50 000 de accesări în 5 ani, Anglia are un milion de accesări, iar Ungaria 200 000 de accesări. Pacienți care au risc de fractură și au densități sub pragul de compensare rămân nediagnosticați și netratați. La vârste avansate, FRAX-ul este mult mai sensibil la riscul de fractură, spre deosebire de DEXA. Astfel, s-ar putea economisi din costul investigațiilor. DEXA este important în cazul femeilor tinere. România are cel mai mic cost per pacient din Europa, deși, aparent, porția noastră din PIB a crescut. România a cheltuit, în 2010, 129 de milioane de euro, costuri directe, totale, pentru osteoporoză, costurile medicale fiind de 5%. În plus, SROBMS a făcut eforturi susținute pentru educarea și informarea medicilor români, în special la nivelul medicinei primare, însă Ministerul Sănătății trebuie să îl recunoască pentru a deveni obligatoriu în evaluarea pacienților.

G.: Domnule conferențiar, care sunt primele semne ale osteoporozei care ar trebui să pună pacienții pe gânduri?

Osteoporoza, prin excelență, este o boală pe care trebuie să o „cauți” într-un anumit context. Este o boală nedureroasă, cu excepția fracturilor. În cazul osteoporozei, pacientul trebuie să gândească diferit, după o anumită vârstă trebuie să meargă la control, dacă are menopauză precoce (înainte de 40 de ani), dacă face tratamente pe bază de cortizon, dacă are antecedente în familie. Terapia cu cortizon, de exemplu, este singura salvare în bolile grave, însă are reacții adverse care nu sunt de neglijat. Poate apărea riscul de fractură de șold, deoarece se fragilizează oasele. Osteoporoza cortizonică este una dintre cele mai severe forme de osteoporoză, iar cortizonul acționează nociv în mecanisme care nu se reflectă în densitate, deci nici în DEXA.

G.: Ce ar trebui să facem pentru a întârzia fragilizarea oaselor, fenomen ce apare ca urmare a osteoporozei?

Osteoporoza are legătură cu factori care se întâmplă încă din viața uterină, cum ar fi nutriția mamei, în special aportul de vitamina D. Tot ceea ce mama face încă de când fătul este conceput, de când scheletul începe să se dezvolte, sunt aspecte care devin importante mai târziu, care încep să se vadă. Dacă mă întrebați de profilaxie, scheletul se degradează târziu în viață, însă se formează încă din viața uterină, așadar, profilaxia începe puțin cam devreme. Apoi, contează dezvoltarea normală la pubertate, ceea ce presupune o atenție specială acordată nutriției și activității fizice. La menopauză, femeia trebuie să se adreseze și unui endocrinolog. Gândiți-vă că sunt multe femei care suferă ovarectomii la vârste tinere și sunt astfel predispuse la apariția osteoporozei. Arhitectura nu se reface la orice vârstă. După o fractură, fragilitatea devine exponențială.

G.: Este populația din România educată să înţeleagă osteoporoza şi implicaţiile sale, sunt informați românii așa cum ar trebui?

Osteoporoza este o boală care afectează stilul de viață, femeile sunt foarte interesate. Educația este foarte importantă. IOF-ul se ocupă foarte mult de educație, SROMBS de asemenea, iar pacientele doresc să vină la simpozioane.

G.: Pe 28 și 29 octombrie are loc al V-lea Simpozion de Dezbateri și Controverse în Osteoporoză. Care vor fi temele discutate anul acesta și ce vă propuneți prin intermediul acestui simpozion?

Simpozionul anual al SROMBS este un simpozion de referință în domeniul știintific medical din România. Este un simpozion de dezbateri și controverse, ceea ce este neobișnuit, are controverse veritabile, participă experți din toate specialitățile dedicate metabolismului osos, adică endocrinologi, reumatologi, ortopezi, medici de recuperare, geriatrii. Dacă analizăm atent, nu există specialitate medicală care să nu interfereze cu osul într-un fel sau altul. Osteoporoza ca boală acoperă foarte multe specialități medicale. La simpozion participă și mari experți internaționali care vin datorită reputației noastre. În fiecare an, reușesc să aduc oameni de top în momentul de față. De asemenea, suntem prezenți în social media, ținem legătura cu specialiștii, dar și cu pacienții. Anul acesta vom aborda teme de top, precum genetica osteoporozei. Apoi, multe persoane sunt obeze, pentru unii singura soluție fiind chirurgia bariatrică. După această intervenție, ei fac anomalii ale metabolismului osos. Vom discuta și despre acest aspect, dar vom avea și prezentări de cazuri clinice. Controversa simpozionului va fi administrarea de calciu la postmenopauză.