Dr. Alina Daniela Tănase: „Haplotransplantul sau transplantul medular cu donator jumătate compatibil a câștigat teren în ultimii ani”

Dr. Alina Daniela Tănase este Medic Primar Hematologie cu supraspecializare în transplantul medular, Doctor în Științe Medicale, Coordonator al Programului de Transplant Medular și Director Medical al Institutului Clinic Fundeni. Transplantul medular reprezintă o șansă la viață pentru multe boli hematologice maligne și non-maligne. Prin activitatea dumneaei în cadrul Institutului Fundeni, se pune zilnic în slujba pacientului și susține că, în ciuda publicității negative de care „se bucură” medicii la ora actuală, în România încă mai există insule de medicină performantă, cu oameni care se poartă frumos, cu medici care se luptă pentru fiecare zi în plus pe care pot să o ofere pacienților lor.

Galenus: Faceți parte dintr-o echipă care salvează vieți. Cum ați ajuns să lucrați în transplantul medular și cât de lung a fost drumul până aici?

Am intrat în Fundeni prin concurs în anul 2000, venind din Craiova, unde eram asistent universitar la Catedra de Hematologie a Facultății de Medicină. Era prima dată în România când se deschidea un departament de transplant medular; am considerat că este o oportunitate pentru mine de a face medicină de top. În primii ani, activitatea a fost foarte restrânsă, foarte puțini pacienți erau trimiși la transplant, nu exista experiență, colegii și pacienții erau reticenți. A fost greu, eram obișnuită cu activitate intensă, într-o clinică universitară, și, la un moment dat, chiar mi-am pus problema să plec. Apoi, după ce a început colaborarea cu fundația José Carreras, filiala germană, care ne-a „adoptat” ca centru de transplant și ne-a susținut, activitatea a început să crească, să se diversifice, să apară rezultatele și, încet, încet, activitatea a devenit una intensă, cu aproximativ 130-140 de transplanturi pe an.

G.: Sunteți Directorul Medical al Institutului Clinic Fundeni, dar și Coordonatoarea Programului de Transplant Medular din cadrul Institutului. Când ați făcut primul transplant medular la Fundeni?

Primul transplant a fost făcut în anul 2001, apoi am crescut încet, cu câte un transplant pe an; în anul 2010, când am devenit eu coordonator de program, ajunsesem la aproximativ 60 de proceduri pe an. Începând cu 2011, activitatea s-a dezvoltat mult, am reușit să dublăm numărul de transplanturi efectuate. Acest lucru a fost posibil după ce a fost extins sectorul steril de la 7 camere sterile (comune pentru adulți și copii) la 17 camere sterile (11 pentru adulți și 6 pentru copii), s-a înființat și acreditat Banca de Celule Stem și a fost reamenajat sectorul de pre/posttransplant. Faptul că, începând cu 2013, am primit celule stem din toate colțurile lumii prin Registrul Național al Donatorilor Voluntari pentru pacienții care nu aveau donator familial este, de asemenea, un element important în creșterea activității noastre. De la începutul anului acesta, am efectuat 90 de transplanturi, ceea ce este foarte mult pentru capacitatea noastră.

G.: De asemenea, ați participat la primul transplant cu celule stem făcut în România și, alături de colegii dumneavoastră, ați făcut un ambulator pentru pacienții cu boli hematologice. Sunteți exemplul viu că atunci când vrei… poți. Cum ați reușit?

Nu îmi atribui și meritele colegilor mei, ambulatoriul de hematologie este făcut pentru toate cazurile hematologice, fiind dezvoltat ca și concept de prof. Dr. Daniel Coriu. Important, cred eu, este să lucrezi în echipă, să ai colaboratori cu care împarți aceleași principii și să încerci să te dezvolți și să fii cât mai bun în ceea ce faci. Într-adevăr, trebuie mult efort și multă dorință de a schimba, până să ajungi să construiești în sistemul sanitar românesc.

G.: Câți pacienți cu leucemie sunt diagnosticați anual la Institutul Fundeni, iar în cazul indicației de transplant, care este momentul optim?

Sunt în jur de 200 de cazuri noi de leucemii acute diagnosticate la Institutul Fundeni, dintre care se transplantează 50. În fiecare an, tot mai multe proceduri. Există tipuri de leucemii acute care au indicație de transplant chiar de la diagnostic (cele cu risc înalt) sau, în alte cazuri, indicația apare dacă boala recade. În toate situațiile, cele mai bune rezultate ale transplantului sunt în cazurile în care leucemia este în remisiune completă. Dar, în afară de leucemiile acute, sunt și alte boli hematologice grave care au indicație de transplant: limfoamele maligne, mielomul multiplu, anemiile aplastice, sindroamele mielodisplazice și altele. Există și tumori solide care au indicație standard de autotransplant și, din ce în ce mai mult, se vorbește de rezultatele autotransplantului în bolile autoimune.

G.: Ce este, mai exact, Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice (RNDVCSH) și cât a contribuit la reducerea listei de așteptare?

Registrul reprezintă, de fapt, o bază de date uriașă, care nu numai că include datele voluntarilor din România, dar este interconectată cu registrele internaționale și, astfel, găsim donatori potriviți HLA pentru pacienții noștri în toată lumea. Este un progres enorm pentru activitatea de transplant medular din România și aș zice că este și un model de instituție medicală care funcționează la standarde europene. Aș adăuga că în ultimii ani am efectuat mai multe transplanturi cu celule stem de la donatori voluntari găsiți prin Registru decât transplanturi cu donatori familiali.

G.: În timpul procedurii de transplant medular, pacienții trebuie să stea în camere sterile, astfel încât să fie protejați de infecții. Dispune Institutul Fundeni de spațiul suficient de care au nevoie aceștia?

Așa cum am precizat, am crescut mult capacitatea de a trata pacienți care au nevoie de transplant medular; și condițiile sunt, într-adevăr, speciale, cu filtre de aer și de apă, cu acces restricționat, pentru ca riscul infecțios să fie cât mai mic; există însă și infecțiile endogene, ale pacientului, infecții care se reactivează în condițiile de imunosupresie majoră a pacientului cu transplant medular și care sunt, de obicei, cele care nu răspund la tratament. În ritmul în care crește activitatea de transplant medular, pentru a putea oferi procedura în cel mai scurt timp, probabil că ne vom propune să ne dezvoltăm în continuare. Într-o astfel de activitate, dacă ai profesioniști cu experiență, care pot face un transplant cu succes, poți crește activitatea ușor, mărind spațiul și echipa.

G.: Care este parcursul unui pacient din momentul în care este diagnosticat cu leucemie? Care sunt etapele de tratament?

Diagnosticul se pune într-un serviciu de hematologie; la ora actuală, există un program special al Casei de Asigurări care decontează analizele speciale necesare diagnosticului corect și complet de leucemie acută. Diagnosticul complet este esențial, fiindcă stabilește tratamentul și necesitatea transplantului de la început. Prima etapă de tratament este obținerea remisiunii complete prin chimioterapie; apoi, dacă este cazul, se trece la etapa de transplant medular.

G.: Povestiți-ne puțin despre iradierea corporală totală (TBI) cu tehnologia IMRT – VMAT și despre acordul cu Amethyst Radiotherapy care s-a oferit să realizeze procedura pro bono pacienților de la Fundeni cu indicație terapeutică de TBI.

Iradierea corporală totală este o tehnică folosită în tratamentul pacientului înainte de transplant cu câteva zile: această iradiere, asociată chimioterapiei, distruge, pe de o parte, celulele gazdei, iar, pe de altă parte, asigură o imunosupresie necesară prinderii grefei. Este importantă în cazuri selecționate de pacienți: cei cu leucemie acută limfoblastică și cei cu determinări cerebrale de boală. Pentru aceștia, includerea iradierii în tratamentul pretransplant asigură o rată de succes mai mare decât chimioterapia singură. Colaborarea cu Amethyst Radiotherapy este o realizare pentru noi și o șansă extraordinară pentru pacienții noștri. Trei dintre pacienți au beneficiat de această procedură efectuată pro bono la Amethyst. Trebuie găsită însă o formă de a deconta această procedură, care se adresează unui număr foarte mic de pacienți, dar care, pentru aceștia, înseamnă o șansă în plus de vindecare.

G.: Care credeți că sunt cele mai importante descoperiri din domeniul în care activați?

Haplotransplantul, adică transplantul medular cu donator jumătate compatibil, a câștigat teren în ultimii ani. Avantajul major al metodei este faptul că marea majoritate are în apropiere un donator jumătate compatibil, adică un părinte, un copil, un unchi etc. Aștept ziua în care transplantul va putea fi efectuat fără atâtea efecte toxice, când vom putea separa efectul „bun” de cel „rău” al celulelor din grefon: adică grefa contra leucemie de grefa contra gazdă.

G.: Când priviți în urmă la tot ceea ați făcut, care vi se pare cea mai mare realizare a dumneavoastră?

Chiar dacă sună a stereotip, cea mai mare realizare a mea este fiica mea. Din punct de vedere profesional: secția de transplant medular adulți din Fundeni, de la colectiv, activitate până la dotare și locație. Am avut și eu o contribuție la realizarea acestei secții performante, unice până acum în România.

G.: În spatele rezultatelor de succes stă o echipă cu care Institutul Clinic Fundeni se mândrește. Cine sunt cei care formează echipa pe care o coordonați?

Sunt oameni buni. În secție sunt înconjurată de medici și asistente cu vocație, cu mult bun-simț, cu mult entuziasm și foarte multă dăruire; oameni care vin la spital să facă bine. Sunt medici cu care lucrez încă de la început și medici mai tineri, care s-au alăturat echipei. Toți sunt de o calitate excepțională, vor să trateze pacienți în România și cred că se poate face medicină de performanță și la noi.

G.: Cu ce gânduri plecați în fiecare zi de acasă către serviciu?

În fiecare dimineață mulțumesc pentru ceea ce am realizat și mă rog să am inteligență, puterea și inspirația să fac bine, să-mi scot la liman pacienții, să trec obstacolele de fiecare zi și să-i ajut pe cei care au nevoie de mine.