Interviu conf. univ. dr. Mariana Floria

Dr. Mariana Floria este medic primar cardiologie şi medicină internă şi conferenţiar universitar în cadrul Universității de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa”, Iaşi. Este un medic dedicat, munceşte cu pasiune şi are o iubire sinceră pentru oameni. Pandemia de coronavirus a speriat-o la început, dar nu a făcut-o să renunţe. În această perioadă, mulți dintre pacienții dânsei au prezentat agravări ale patologiei cardiace din cauza anxietății, schemele terapeutice devenind astfel insuficiente. Nu mai vorbim despre faptul că infecția cu SARS-CoV-2 poate determina o afectare cardiacă serioasă.

GALENUS: Când v-aţi dat seama că doriţi să deveniţi medic?

Dr. Mariana Floria: Înainte de a urma cursurile Facultății de Medicină am urmat Liceul Sanitar. Încă de pe atunci mi-am dorit să devin medic. Nu am fost inspirată de cineva anume, însă pot spune că am avut modele după ce am devenit medic.

Ştim că aveţi dublă specializare. Ne puteţi spune, vă rugăm, cum se îmbină cele două specializări în activitatea dumneavoastră profesională?

Prima specializare mi-a oferit o formare completă ca medic. Am ales-o din dorința de a avea un post imediat. Cea de-a doua a venit după ce am urmat un fellowship în Belgia, în domeniul aritmologiei. Consider că orice medic trebuie să aibă o foarte bună pregătire în tot ceea ce înseamnă medicină internă. Ca și cardiolog mă ajută enorm cunoștințele de medicină internă.

Care sunt cele mai frecvente boli cardiovasculare cu care se confruntă pacienţii dumneavoastră?

Hipertensiunea arterială, sindromul coronarian cronic, insuficiența cardiacă, valvulopatiile, aritmiile – sunt câteva exemple de afecțiuni cardiovasculare frecvente, pe care le au pacienții pe care-i îngrijesc. Fiecare pacient cu afecțiuni cardiace este unic prin modalitatea de manifestare a bolii respective ca urmare a comorbidităților asociate. Boala cardiovasculară are consecințe și asupra altor organe și sisteme, de aceea specializarea de medicină internă mă ajuta foarte mult în practica clinică.

Cum decurg consultaţiile în această perioadă de pandemie?

În prezent aș spune că la fel ca înainte, cu precauțiile specifice, dar la un ritm mai redus. La debutul epidemiei am fost mult mai speriată de contactul cu pacientul, dar treptat am depășit momentul. Masca, mănușile și viziera au devenit parte a echipamentului de zi cu zi pentru consultațiile în ambulator sau la internările de zi. Pentru internările la pat este și mai complicat. Cred că întreaga medicină s-a schimbat, probabil pentru totdeauna. Însă dragostea față de meseria pe care o am va rămâne la fel.

Ce legătură există între sănătatea creierului și cea a inimii?

Există foarte strânsă! Pacienții cu afecțiuni neurologice sau psihiatrice pot avea o evoluție mai gravă a bolilor cardiace. Sănătatea mintală, ca și puterea minții, domină întreaga evoluție a bolilor. De aceea, toate spitalele ar trebui să aibă psihologi. Atât pentru pacienți cât și pentru personalul medical.

Cum arată o zi din viaţa dumneavoastră profesională?

Cred că o zi este prea scurtă pentru a înțelege activitatea unui medic dedicat profesiei, care are și activitate universitară, mai ales în perioada COVID-19. Mă trezesc la ora 06:00, iar la 06:45 sunt în spital. La prima oră îmi văd pacienții de la internările de zi, cu ajutorul medicilor rezidenți aflați în pregătire la noi. După raportul de gardă de la ora 08:30, îmi continui activitatea cu vizitele la pacienții internați, cu orele cu rezidenții și cu studenții.

Activitatea didactică se desfășoară acum până la ora 20:00, date fiind măsurile specifice perioadei. Când nu am ore cu studenții sau rezidenții, merg la cabinet. De la ora 21:00 îmi pregătesc cursurile/prezentările orale pentru a doua zi cu studenții și rezidenții, pentru conferințe, redactez articole, răspund la mailurile profesionale (și personale) etc. La miezul nopții rămân fără energie și adorm. Sunt zile când am și ședințe – la spital, la UMF, la Colegiul Medicilor. Uneori merg cu rezidenții sau studenții de la Cercul de electrocardiografie și ecocardiografie.

Ne puteți spune câteva calităţi care definesc un medic cardiolog bun?

Un medic cardiolog este bun dacă stăpânește foarte bine ecocardiografia și aritmologia și îmbină toate informațiile obținute cu cele de la examenul clinic, anamneză etc. Experiența profesională acumulată și omenia îl fac și mai bun.

Ce sfaturi aveţi pentru medicii cardiologi la început de drum?

Să nu se limiteze la pregătirea din spital, să meargă și în alte centre din țară sau străinătate, să participe la congresele naționale și internaționale. Să-și facă meseria cu multă dragoste față de oameni.

Cum vă percep pacienții ?

Apreciază că le explic anumite lucruri și că încerc să-i fac să fie parteneri în procesul de vindecare a bolilor. Implicarea pacientului prin respectarea indicațiilor și înțelegerea bolii este esențială în rezultatul final al muncii noastre.

De ce este important pentru un medic să se perfecționeze continuu?

Este foarte important, fiind chiar obligatoriu deoarece medicina se schimbă permanent. Noi, medicii, suntem obligați să prezentăm pacienților cele mai noi soluții diagnostice și terapeutice. Sunt foarte fericită în weekend, dimineața, la cafea, când am timp să citesc diverse articole sau subiecte de aritmologie.

Ce mesaj aveți pentru pacienți în această perioadă?

Respectați cu strictețe măsurile recomandate în această perioadă!

Cât de important este pentru dânșii să meargă în continuare la monitorizare și să își urmeze tratamentul?

Este esențial, deși din nefericire actul medical a suferit mari modificări în această perioadă. Pacienții fără infecția SARS-CoV-2, dar cu afecțiuni cardiace, și nu numai, au mult de suferit, din cauza restrângerii activității spitalelor și a unor tehnici diagnostice și terapeutice. Monitorizarea periodică, mai ales în bolile cardiace, este foarte importantă. O fac la spital prin internările de zi, la cabinet, în prezent o fac și telefonic ori de câte ori sunt apelată (de pacienți, de colegi).

Foto: Arhiva personală