Interviu conf. univ. dr. Radu Spătaru

În fiecare zi, la nivel global, 540 de copii se nasc având defecte de buză și palat. Despicăturile labio-maxilo-palatine sunt cele mai frecvente anomalii congenitale de la nivelul capului și a doua malformație ca frecvență la nou-născuții vii. Aceste defecte pot apărea împreună sau separat: în circa 10 – 30% din cazuri, apare doar despicătura buzei (buză de iepure), în aproximativ 25% – doar despicătură de palat (gură de lup), iar restul de 40 – 50% din cazuri prezintă o diviziune completă, labio-maxilo-palatină, care poate fi uni- sau bilaterală.

Aceste malformații sunt invalidante prin consecințele avute pe mai multe planuri. Copiii afectați, care nu primesc tratament adecvat, au deseori dificultăți în a mânca, respira și vorbi corect, riscând să fie marginalizați și să rămână cu probleme medicale serioase. Discutând cu conf. univ. dr. Radu Spătaru, directorul medical al Spitalului Clinic pentru Copii „Maria Sklodowska Curie”, din București, aflăm mai multe despre situația acestor copii din țara noastră, precum și despre protocolul de intervenție și îngrijire necesar în cazul lor.

GALENUS: Câți copii se nasc anual în România cu despicătură de buză și palat?

În România, în fiecare an, se nasc în jur de 350 – 400 de copii cu despicătură de buză și/sau de palat.

De ce apar aceste malformații? Care sunt cauzele?

Etiologia anomaliilor de buză și de palat nu este cunoscută pe deplin. Se admite că este multifactorială. Sunt implicați atât factori genetici, cât și diverși factori de mediu, precum fumatul și consumul de alcool de către gravide, deficitul de acid folic, vitaminele B6 și B12, expunerea gravidelor la anumiți compuși chimici, iradiere sau vârsta înaintată a părinților.

Câți dintre copiii afectați au șansa la un tratament adecvat?

Tratamentul copiilor cu despicătură de buză și de palat este unul special, pentru că se întinde pe o perioadă lungă, cu o anumită secvențialitate, și pentru că este nevoie de prezența unei echipe multidisciplinare, care să acționeze coordonat. Fără a avea la dispoziție cifre exacte, în condițiile în care într-o măsură relativ mică sunt îndeplinite aceste cerințe în țara noastră, un număr important de copii având aceste anomalii nu beneficiază de un tratament corespunzător.

Ce prognostic are un copil cu despicătură labio-palatină, care nu este tratat la timp?

Lipsa unui tratament corect generează probleme extrem de grave. În primul rând, vorbim de alimentație necorespunzătoare, apoi de o frecvență crescută a infecțiilor otice, cu tulburări consecutive ale auzului, un aspect neplăcut al feței, tulburări de creștere ale dinților și, nu în ultimul rând, tulburări severe ale vorbirii. Toate acestea duc la izolarea și excluderea socială a acestor copii, cu mari probleme de adaptare socială ca adulți.

În ce constă mai exact tratamentul în cazul acestei afecțiuni?

Așa cum spuneam, tratamentul și urmărirea acestor pacienți se întinde pe o perioadă îndelungată – practic, pe toată durata creșterii. Concret, acesta constă în abord multidisciplinar și se referă la managementul alimentației, consiliere psihologică, corectarea chirurgicală primară a defectului de buză și de palat.

De asemenea, acesta implică și tratament ortodontic, tratament logopedic, tratament stomatologic adecvat, prevenirea și tratamentul afecțiunilor otice de către ORL-ist, tratamentul chirurgical al tulburărilor de vorbire, grefa osoasă a defectului de maxilar, corecția secundară a aspectului feței (operații de îmbunătățire a aspectului nasului, buzei sau chiar intervenții ce au ca scop avansarea maxilei). Asta înseamnă că acești pacienți trebuie să urmeze un protocol complex de îngrijire care se întinde din momentul nașterii și până la vârsta adultă.

Care este momentul optim pentru corectarea chirurgicală a acestor malformații congenitale?

În centrele specializate de tratament al acestui grup de malformații, există mai multe protocoale care vizează cura primară chirurgicală, neexistând un consens absolut; însă, repararea defectului de buză se efectuează, de obicei, la vârsta de 3 – 6 luni, iar repararea palatoschizisului în una sau două etape, la vârsta de 6 – 24 de luni. Diversele corecții chirurgicale secundare se fac mai târziu, la momente diferite, în funcție de scopul urmărit.

Cât durează recuperarea postoperatorie?

Operați corect, acești copii au perioade scurte de recuperare, între 7 și 14 zile, în funcție de tipul intervenției chirurgicale.

Câte astfel de operații ați efectuat până în prezent?

Am început să fac aceste operații în urmă cu peste 20 de ani, urmând tradiția mentorilor mei, profesorul Alexandru Pesamosca și doamna doctor Nina Bratu, oameni cu o vastă experiență în domeniu și de la care am învățat foarte mult și cărora le datorez enorm. Numărul și complexitatea intervențiilor efectuate a crescut în fiecare an, în ultimii zece ani efectuând anual, împreună cu echipa mea, între 120 și 150 intervenții chirurgicale diverse, din această sferă de patologie.

În afară de Spitalul „Marie Curie”, unde în țară mai există centre pentru tratamentul despicăturilor de buză și palat?

În țară, există șase centre unde se tratează, în echipe mai mult sau mai puțin complete, despicăturile labio-maxilo-palatine. În afară de centrul de la Spitalul „Marie Curie”, în București mai sunt colegii noștri de la Spitalul „Grigore Alexandrescu”, iar în țară sunt centrele de la Iași, Brașov, Timișoara și Cluj.

Care sunt principalele provocări întâmpinate în managementul acestei afecțiuni?

Pentru a se obține un rezultat satisfăcător, copiii cu despicături labio-maxilo-palatine au nevoie de un tratament multidisciplinar, în echipă, coordonat. Echipa medicală trebuie să cuprindă chirurg, ORL-ist, psiholog, logoped, ortodont, stomatolog, chirurg BMF și, nu în ultimul rând, asistent medical specializat. Tratamentul trebuie făcut în centre specializate bine ancorate la comunitatea științifică internațională din domeniu, cu suficiente cazuri tratate anual, și cu o bună evidență pe termen lung a tratamentelor efectuate.

Un alt aspect esențial este cel al posibilității ca toți copiii să aibă acces deplin la un astfel de tratament. Chiar dacă tratamentul chirurgical în centrele publice este gratuit, accesul la logoped, ortodont sau stomatolog este de multe ori dificil. Toate elementele menționate mai sus sunt tot atâtea provocări, ținte pe care trebuie să le atingem integral, dacă dorim să oferim acestor copii o șansă la o viață normală.

În acest sens, apreciez în mod deosebit inițiativa GSK Consumer Healthcare și Smile Train de a susține demersurile noastre, în cadrul Campaniei „Zâmbetele schimbă vieți”. Fondurile obținute au ca scop îmbunătățirea calității îngrijirilor multidisciplinare, dar și de a crește notorietatea asociată afecțiunii, precum și gradul de educare a medicilor stomatologi în privința tratamentului pe care aceștia îl pot oferi, înainte și după corecția chirurgicală a despicăturii de buză și/sau palat.

Ce rol au medicii stomatologi în asigurarea succesului tratamentului?

Rolul stomatologilor, în strânsă colaborare cu ortodonții, este acela de a oferi o îngrijire corespunzătoare a dentiției, și aici mă refer atât la profilaxie, la educarea părinților și copiilor cu privire la nevoia și mijloacele de a avea o dentiție sănătoasă, cât și la tratarea promptă a afecțiunilor dentare ce pot apărea. De acest lucru, depinde în bună măsură succesul tratamentului ortodontic, dar și al unor proceduri chirurgicale, precum grefa osoasă.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!