Interviu dr. Adrian Udrea

Dr. Adrian Udrea este medic primar oncologie, cu recunoaștere internațională, doctor în medicină și director medical Medisprof. Ne-a povestit mai multe despre lipsa programelor de screening în România, despre Planul european de combatere a cancerului, dar și despre faptul că țara noastră este deficitară la capitolul tratament personalizat, suport psihologic și stil de viață posttratament oncologic. Pe 19 ianuarie anul acesta a fost publicat și Planul de combatere a cancerului în România, ca prim pas spre alinierea la Planul european, însă rămâne de văzut dacă vor exista specialiști care să le implementeze.

Cât de important este screeningul în reducerea incidenței cancerului?

Importanța depistării precoce în reducerea incidenței cancerului, respectiv a formelor avansate ale acestuia, a fost demonstrată prin studii publicate deja din anii 1960. Papanicolau a publicat în 1923 metoda pe care o folosim și azi de depistare a cancerului de col uterin. Din păcate, România este „campioană” la numărul cazurilor de cancer de col uterin, la 100 de ani de la utilizarea metodei Babeș-Papanicolau. Pe site-urile europene (www.esmo.org), precum și pe cele americane (www.cancer.org), putem să vedem ghidurile de depistare precoce pentru cancer de col uterin, mamar, de colon, de prostată și de plămân. În România, doar ne uităm la aceste informații, fiindcă nu avem încă la nivel național programe de depistare precoce, iar screeningul se realizează la rate mult sub nivelul restului țărilor din Europa. Asta face ca cele mai multe cancere să fie depistate în stadii avansate, când tratamentele costă mult și, mai important, șansele de supraviețuire scad drastic.

În acest moment, la Medisprof se depun eforturi considerabile pe toate planurile, în acest sens. Astfel, în cadrul spitalului se face depistare precoce prin serviciile de endoscopie digestivă, pulmonară și de screening mamar. Totodată, echipamente de ultimă generație, achiziționate prin fonduri europene, și personal calificat cu experiență sunt la dispoziția pacienților. În plus, prin intermediul revistei Asociației Medisprof (n.r. Frunza), precum și în toate intervențiile în presă sau în cadrul webinariilor, medicii noștri oferă de fiecare dată detaliile profesionale de care populația are nevoie, în sensul celor de mai sus. Mai mult, conferința anuală Best of ASCO, România, licențiată de ASCO (American Society of Clinical Oncology), care are loc în fiecare an în iunie, la Cluj, aduce cele mai recente informații din domeniul depistării precoce și tratamentului cancerului, pentru profesioniștii care lucrează în domeniul oncologiei.

Care este procentul pacienților care ajung în stadii avansate ale cancerului la medic?

Date exacte privind stadiile avansate nu avem în România, în lipsa unui Registru național de cancer. Legislația există în acest sens, dar nu este respectată. Ca o continuare la întrebarea anterioară, putem spune că persoanele la care ajunge informația privind depistarea precoce și care urmează examinările recomandate au șansa să ajungă la medic într-un stadiu incipient. Aici ar fi însă important de subliniat că trebuie să se acorde atenție în aceeași măsură și urmăririi posttratament, în vederea depistării în stadiu incipient a recidivei bolii, care poate să apară uneori după foarte mulți ani. Și aici, avem ghiduri occidentale (www.esmo.org, www.nccn.org). Tocmai de aceea, Medisprof a continuat activitatea de depistare precoce pentru cancerele digestive, pulmonare și mamare, inclusiv în perioada pandemiei, în condiții de siguranță pentru pacienți și personal.

Care sunt efectele stilului de viață în apariția cancerului?

În decursul timpului, au fost identificați mai mulți factori asociați cu apariția cancerului. Stilul de viață este unul dintre aceștia, dar trebuie să menționăm că și „încărcătura genetică” este relevantă, iar uneori cei doi factori se potențează. Ce putem face este să schimbăm lucrurile care țin de noi, de obiceiurile noastre zilnice. Să evităm să ne „punem pe grătar” căile respiratorii și să nu lăsăm produșii de ardere să acționeze asupra diverselor organe ale corpului, iar aici strategiile cele mai eficiente vin din America, unde vedem statistic reducerea incidenței cancerului de plămân. Să ne alegem cu grijă hrana, mai ales că dacă ne uităm la produsele pământului din piețele noastre, ne întrebăm frecvent cum ajung cartofii să fie cât pumnul de mari în luna mai sau cum se face că vinetele arată de parcă ar fi copiate la indigo ca formă și culoare? Atunci când vedem în jur oameni care fac jogging, ar fi bine dacă mai mulți dintre noi s-ar întreba de ce aleg aceștia să alerge decât să apese mai abitir pedala de accelerație a mașinii de care unii dintre noi nu vrem să ne despărțim?

Care sunt tipurile de cancer cu șanse mari pentru a fi tratate atunci când sunt descoperite în stadii incipiente?

Cred că aș avea nevoie să scriu o carte ca răspuns la această întrebare… În principiu, dacă ar trebui să simplificăm, cred că putem să ne referim la tipurile de cancer care sunt la „suprafață”, pe piele, de exemplu, sau la acele tipuri care afectează organe interne ușor accesibile, dacă ne putem exprima astfel. Tot acestea sunt, de altfel, cancerele depistabile prin programele de screening despre vorbeam anterior. Practic, dacă accentul s-ar pune pe prevenție, atunci am avea șanse să răsturnăm cifrele: atât pe cele legate de mortalitate, cât și pe cele legate de costurile tratării cancerului.

Povestiți-ne mai multe, vă rugăm, despre Planul european de combatere a cancerului.

Planul european de combatere a cancerului pune accentul pe prevenție și depistare precoce, pe dezvoltarea multidisciplinarității în managementul pacientului oncologic, pe tratamentele personalizate, suportul psihologic și privind stilul de viață în timpul și după încheierea tratamentului. De asemenea, se subliniază importanța serviciilor de medicină de suport și paliative.

Pe 19 ianuarie, a fost publicat și Planul de combatere a cancerului în România, ca prim pas spre alinierea la Planul european. Obiectivele de îndeplinit din planul național ar putea să ne aducă mai aproape de planul european, dar trebuie să vedem dacă Ministerul Sănătății și, respectiv, Casa Națională de Asigurări de Sănătate vor găsi specialiștii care să le implementeze.

La nivel de infrastructură, fonduri și formare de personal, România are un retard considerabil față de țările europene. Nu avem dosare electronice medicale la nivel național, nici Registru național de cancer, care să permită analiza și strategia de prevenție, depistare precoce, respectiv alocarea resurselor umane și materiale în vederea terapiilor personalizate. Comisia Europeană își propune ca până în 2025, 90% din populația UE să se califice pentru screeninguri de cancer de sân, col uterin sau colorectal, dar pentru România, unde screeningul este aproape inexistent, recuperarea acestui decalaj în doar trei ani este un obiectiv cel puțin îndrăzneț.

Pot să vă spun însă că cele mai multe elemente schițate în aceste planuri sunt deja o realitate la Cluj, iar Medisprof este un model posibil de urmat la nivel național. Toată activitatea este complet digitalizată, serviciile medicale oferite în prezent pornind de la posibilitatea de depistare precoce, diagnostic și tratament oncologic stabilit în comisii multidisciplinare, conform ghidurilor europene și americane. De asemenea, prin Medis Acasă, oferim servicii de suport și paliație la domiciliul pacienților din zona Cluj. Calitatea serviciilor este certificată de ASCO (American Society of Clinical Oncology) prin QOPI (Quality Oncology Practice Initiative), iar telemedicina este parte integrantă a activității noastre de fiecare zi. Satisfacția noastră este că le putem oferi pacienților, chiar aici acasă, în Vestul României, decontat prin CNAS, toate metodele de diagnostic și tratament pentru care până acum erau nevoiți să plece în Vestul Europei.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!