Interviu dr. Ana Maria Apostol

Dr. Ana Maria Apostol este medic primar ORL, în cadrul Spitalului de Pediatrie MedLife și Spitalului MedLife Grivița, din Bucureşti. Are o dragoste nemărginită pentru oameni şi medicină încă din şcoala generală, când orele de anatomie au cucerit-o în totalitate. Este un medic empatic, prietenos şi înțelegător, care pune sănătatea pacienţilor pe primul loc, așa cum este și normal. Orice pacient care îi va călca pragul cabinetului va rămâne plăcut surprins de profesionalismul şi blândeţea doamnei doctor, fie că vorbim despre copii sau adulți.

Cum v-aţi dat seama că vreți să deveniţi medic? V-a inspirat cineva?

Am descoperit organismul uman în școală, în clasa a VII-a, la anatomie. Atunci am fost fascinată de complexitatea lui, de câte mecanisme se produc în interior și de cât de echilibrat se leagă între ele. În acel moment mi-am dat seama că vreau să cunosc omul în detaliu. Dar… cu aceeași ocazie aflam că aceste mecanisme pot fi perturbate, culmea… de către noi, astfel pot apărea anumite disfuncții care determină apariția anumitor boli. Din acel moment… mi-am dorit să pot rezolva aceste „disfuncții”, să pot vindeca bolile apărute astfel încât oamenii să ducă o viață mai bună și să se bucure de ea. Prin urmare vă pot spune că nu am avut o persoană care m-a inspirat în a alege medicina, ci doar dorința mea de a cunoaște și de a face bine!

Spuneți-ne, vă rugăm, în ce măsură medicii specialişti ORL pot ajuta pacienţii în cazul pandemiei COVID-19?

Există un protocol de tratament al acestei infecții cu SARS-CoV-2, instituit de medicii infecționiști și de OMS, pe care îl cunosc și ceilalți medici, din alte specialități. Prin urmare, noi, ORL-iștii, prin efectuarea un examen clinic putem stabili că simptomele pacientului nu sunt declanșate de o infecție bacteriană a mucoasei respiratorii și deci posibil să fie infectați cu noul coronavirus. În acel moment îi îndrumăm să se testeze PCR ca să confirmăm în mod sigur boala COVID-19. După identificarea acestei infecții le prescriem tratamentul în funcție de gravitatea simptomelor.

Deja sunt destul de mulți pacienți confirmați COVID-19 care ajung greu la medicul infecționist sau de familie și atunci… este datoria noastră să îi ajutăm cum putem mai bine și să-i supraveghem. În cazul unei evoluții spre agravare le indicăm spitalizarea într-o secție de boli infecțioase special pregătită COVID-19.

Aveți un mesaj pentru cei care neagă existența virusului?

Acest virus există în jurul nostru, în aerul inspirat și pe suprafețele pe care le atingem. Virusul, odată intrat în organism perturbă anumite mecanisme din interior, astfel că la suprafață „vor ieși” anumite manifestări clinice.

Ce trebuie să știți voi este că noi nu suntem roboți, suntem cu toții diferiți și reacționăm diferit la orice microorganism. Astfel că și la acest virus reacționăm diferit. Sistemul imunitar al unor pacienți poate lupta cu virusul fără să apară manifestări clinice, în timp ce în cazul altora acest lucru nu se aplică. Nu avem de unde să știm, dinainte, cum va reacționa organismul uman la întâlnirea cu acest virus. Așa că cel mai bine ar fi să ne protejăm și să încercăm să nu ne infectăm.

Cum afectează coronavirusul pacienţii cu alte afecţiuni din sfera ORL ?

Pacienții care suferă de afecțiuni din sfera ORL, cum ar fi o deviație de sept, rinită cronică hipertrofică, sinuzită cronică, rinită cronică alergică, astm bronșic sunt mult mai sensibili la orice „întâlnire” cu un virus sau bacterie. Astfel că ei vor trebui să fie mult mai precauți. Dacă „reușesc” să se infecteze cu un virus sau bacterie, simptomatologia clinică va fi mult mai zgomotoasă, mai gravă, va debuta mai rapid și se va remite mai greu. Pierderea mirosului și a gustului care apare frecvent în infecția cu acest virus se va remite mult mai târziu la pacienții care deja au un nas înfundat din cauza unei patologii mai vechi, netratate la timp.

Ne aflăm în sezonul gripei. Care este punctul dumneavoastră de vedere cu privire la vaccinare?

Gripa este o infecție virală care apare în sezonul rece și care ne-a chinuit ani de zile cu multitudinea de simptome grave pe care le poate provoca. Și gripa se poate manifesta cu sindrom febril prelungit, stare generală proastă, oboseală, dureri musculare îngrozitoare; simptome care „puneau pacienții la pat” sau necesitau internare. De aceea s-a inventat un vaccin care să ne ajute să luptăm mult mai bine cu acest virus, să fim pregătiți și „înarmați” la întâlnirea cu acesta. Deci eu sunt de acord cu vaccinarea antigripală, ne creează imunitate specifică împotriva virusului gripal (Influenzae A, B) preventiv.

Cum reuşiţi să dezvoltaţi o relaţie bună cu pacienţii dumneavoastră?

Un medic trebuie să fie empatic cu pacienții lui, să îi înțeleagă. Să înțeleagă faptul că pacientul nu a venit că a dorit, ci că a fost nevoit. Prin urmare trebuie să îl asculte cu atenție și răbdare (din anamneză afli multe elemente definitorii pentru un diagnostic corect). Examenul clinic trebuie să fie făcut cu meticulozitate. Și ce este cel mai important – tratamentul va fi explicat. Pacientul nu trebuie să iasă din cabinet dacă nu a înțeles ce are de făcut. Tratamentul prescris nu trebuie explicat de către farmaciști, ci de către doctorii. O parte din tratament poate fi doar instituirea unor reguli de igienă și dietă. Toate aceste lucruri le fac în cabinetul meu și așa îmi dezvolt o relație bună cu pacienții.

Vă rugăm, povestiţi-ne despre cum s-a schimbat modul dumneavoastră de lucru de la începutul pandemiei şi până în prezent.

Cum s-a schimbat modul meu de lucru? În principiu institui cam aceleași reguli. Port masca, dar nu numai în timpul examenului clinic (cum o făceam înainte), ci și în timp ce stau de vorbă cu pacientul. Mă spăl pe mâini și înainte și după examinarea pacientului, lucru pe care-l făceam și înainte. Am redus numărul de programări pentru a avea timp să dezinfecteze cabinetul între pacienți.

Însă și pacienților le este frică să intre într-o instituție medicală deoarece consideră că există riscul infectării. La acest aspect îi contrazic. Riscul infectării este mai mare într-un magazin sau în colectivități, la întruniri.

În principiu modul meu de lucru nu s-a schimbat considerabil pentru că fiind pe ORL respectam deja toate normele de igienă instituite odată cu venirea acestei pandemii. Singurul lucru care a apărut nou este telemedicina, adică consultul pacientului la distanță, prin intermediul unei teleconferințe. Tratamentul este prescris în format electronic.

Care sunt avatajele şi dezavantajele acestei noi metode de lucru cu pacienţii de la distanţă?

Avantajul acestei telemedicine este că poți trata un pacient infectat COVID-19 fără să vii în contact cu el, astfel încât să nu există riscul pentru noi, doctorii, de a ne infecta. Dezavantajul acestei telemedicine este că nu există un examen clinic serios. Fără un examen clinic minuțios nu poți stabili un diagnostic corect, prin urmare un tratament corect. Și atunci există riscul de a nu putea rezolva în totalitate patologia pacientului.

Care sunt afecţiunile pe care le trataţi cel mai des?

Afecțiunea cel mai des întâlnită în această pandemie este rinita cronică hipertrofică, care are ca simptomatologie senzația de nas înfundat în permanență. Acest nas înfundat duce la cefalee, oboseală, tulburări de atenție și concentrare, amețeli. La examenul clinic vom observa mucoasa nazală congestionată și cornetele nazale mărite în volum, ocupând în totalitate fosa nazală. O altă patologie frecvent întâlnită cu aceeași simptomatologie este și deviația de sept nazal.

În anii trecuți, în această perioadă, mă confruntam cu numeroase viroze respiratorii agravate cu sinuzite bacteriene. Având în vedere că s-au instituit anumite reguli de igienă și distanțare socială nu prea am mai avut parte de aceste viroze în cabinetul meu.

Cine sunt mai solicitanţi? Adulţii sau copiii?

Bineînțeles că cei mai solicitanți sunt copiii, mai ales cei sub 3 ani, care încă nu înțeleg limbajul și nu înțeleg ce li se întâmplă și se sperie de orice manevră nouă. Cu cât înaintăm în vârstă cu atât devenim mai înțelegători și mai atenți la indicații și sfaturi. Copiii sunt mai solicitanți pentru că înainte de examinare trebuie să le explici fiecare manevră în parte și instrumentele de examinare trebuie să fie mai mici, mai delicate.

Care este din punctul dumneavoastră de vedere afecţiunea ORL cel mai dificil de abordat?

Otomastoidita este cea mai dificilă afecțiune de abordat, din punctul meu de vedere. Este o afecțiune a urechii medii și a osului mastoidian care apare ca o complicație a unei răceli netratate la timp. Aceasta se rezolvă foarte greu prin tratament medicamentos, care de multe ori poate dura și 2 săptămâni. În cele mai frecvente cazuri rezolvarea este chirurgicală.

Ne puteți spune câteva calităţi care definesc un medic specialist ORL bun?

Un medic specialist ORL bun este acela care pune un diagnostic corect cât mai repede, apelând la cât mă puține investigații paraclinice în afară de examenul clinic. De asemenea este și cel care indică un tratament corect astfel încât simptomatologia pacientului să se remită 100% într-un timp scurt. Să nu uităm că un medic bun este acela care oferă explicațiile necesare pacientului astfel încât acesta să iasă din cabinet și să fi înțeles cauza bolii și tratamentul care i s-a prescris.