Interviu dr. Anca Păunescu

Dr. Anca Păunescu este medic specialist medicină generală și medicină de familie, cu peste 20 de ani de experiență și își desfășoară activitatea în cadrul Clinicii Medicover Pipera. Are competențe în medicina de întreprindere, în homeopatie și acupunctură. Am vrut să aflăm ce sentimente îi încearcă pe medici în aceste zile, atunci când examinează pacienții, mai ales pe cei cu simptomatologie respiratorie comună cu tabloul clinic de COVID-19, dar și ce măsuri s-au luat și ce reguli se impun în clinica privată în care lucrează. Și foarte important de menționat că una dintre recomandările principale ale doamnei doctor pentru pacienți în această perioadă este să nu își administreze niciun medicament fără a se consulta în prealabil cu specialistul.

GALENUS: Intrați zilnic în contact cu pacienții și sunteți expusă riscului de a contracta virusul SARS-CoV-2…

Situația actuală este cu totul nouă și neașteptată. Prin urmare, este nevoie să ne adaptăm din mers, de la o zi la alta. Sigur că ne încearcă și pe noi teama că am putea să ne îmbolnăvim oricând, dar nu neapărat la contactul cu pacienții, ci oriunde – în magazine, mijloace de transport în comun etc. Este neobișnuit, mai ales modul în care suntem nevoiți să interacționăm cu pacienții, de la interpunerea mijloacelor de protecție între medic și pacient, până la întrevederile în mediul virtual, în care suntem lipsiți de posibilitatea examenului clinic, element esențial al actului medical. Dar cel mai dificil mi se pare cazul pacienților cu simptomatologie respiratorie comună cu tabloul clinic de COVID-19, fără context epidemiologic cert, care, de multe ori, se încadrează în alt diagnostic de afecțiuni respiratorii, dar la care mai întâi ar trebui să excluzi etiologia virusului SARS-CoV-2. Un astfel de pacient este un potențial caz COVID-19, dar nu ai la dispoziție în mod nemijlocit metode de confirmare sau infirmare și, pe de altă parte, nici nu poți începe imediat un tratament adecvat altui diagnostic.

Care sunt măsurile de siguranță pe care vi le luați zi de zi la clinică?

În clinica în care lucrez au fost instituite cu rigurozitate măsuri de siguranță pentru protecția personalului și a pacienților. În primul rând, înainte de intrarea în clinică, fiecare pacient trece prin Triajul epidemiologic pentru a se identifica un context epidemiologic sau simptomatologie sugestivă pentru riscul de infectare cu virusul SARS-CoV-2. Niciun pacient cu simptomatologie respiratorie la prezentare nu este lăsat în sala de așteptare.

COVID-19: cu sau fără mască?

Orice pacient care prezintă febră sau simptomatologie respiratorie la venirea în clinică, primește obligatoriu mască și este imediat condus într-un cabinet medical amenajat în apropierea intrării. Medicul la care este programat sau cel de gardă va consulta pacientul în acest spațiu. Personalul medical poartă echipament de protecție: mască, mănuși, capelină, ochelari sau vizieră și halat de unică folosință. După încheierea consultației, echipamentul este eliminat și se aplică măsuri personale de dezinfecție, dar și dezinfecția spațiului unde s-a desfășurat actul medical.

De asemenea, întreg personalul medical trece prin Triajul epidemiologic la intrarea și ieșirea din tură. Se respectă regulile de igienă personală și măsurile de distanțare socială pentru membrii echipei medicale care lucrează simultan în clinică. În sala de așteptare, pacienții stau la distanță de minimum un metru între ei. Se realizează de mai multe ori pe zi dezinfecția chimică și cu lampa cu ultraviolete a cabinetelor medicale și a sălilor de așteptare.

Tot auzim în această perioadă că autoritățile recomandă amânarea vizitelor la medic, dacă acestea nu sunt urgente. Ce este urgent și ce nu, și credeți că ar fi cazul să existe ghiduri de conduită terapeutică pentru fiecare categorie de patologii?

Nu sunt urgențe controalele medicale de rutină, pentru evaluarea stării generale, în afara oricărei simptomatologii. Pentru alte situații, în care există simptomatologie, consider că este bine ca pacientul să ia legătura cu un medic printr-un mijloc de comunicare la distanță și să stabilească împreună dacă se impune sau nu prezentarea pentru consultația nemijlocită. Este important, de asemenea, să se asigure continuitatea tratamentelor cronice sau ajustarea acestora unde este nevoie, ceea ce se poate realiza acum și fără o vizită la cabinetul medical, luând legătura telefonic sau online cu medicul de familie sau medicul curant.

Afectează coronavirusul și restul organelor interne, în afară de plămâni?

Virusul SARS-CoV-2 afectează în primul rând mucoasa căilor respiratorii, de la nazo-faringe până la alveolele pulmonare. Se atașează de aceste celule și aici se reproduce, de aceea simptomatologia principală este respiratorie. Dar s-au descris de asemenea și simptome gastrointestinale ca greață, diaree, dureri abdominale, precum și afectarea enzimelor hepatice la testele de laborator. Alte complicații includ aritmie, insuficiență cardiacă acută, accidente tromboembolice.

Ce măsuri le recomandați pacienților să ia atunci când ajung acasă – să își lase încălțămintea pe un covoraș îmbibat cu clor, să își bage toate hainele imediat la spălat, să dezinfecteze clanțele etc.?

La întoarcerea acasă măsura esențială este spălarea mâinilor cu apă și săpun, iar dacă perioada petrecută afară a fost mai îndelungată, chiar și spălarea feței. Este util să existe un preș îmbibat în clor sau alte soluții dezinfectante la ușă pentru încălțăminte. Să se schimbe și spele toate hainele purtate afară, dacă este posibil. Jachetele și alte obiecte de îmbrăcăminte ce se pun pe deasupra și nu pot fi spălate, să fie lăsate într-o cameră sau alt spațiu în apropiere de intrarea în casă sau pe o terasă la aerisire, dar într-un loc separat unde nu vor fi atinse frecvent. Clanțele și suprafețele să fie curățate cu soluții dezinfectante de mai multe ori pe zi. Să se aerisească încăperile la câteva ore.

Dar cel mai important este să se reducă la minimum ieșirile din locuință deoarece calea principală de transmitere a virusului SARS-CoV-2 este cea aeriană. Iar pentru limitarea transmiterii indirecte, de pe suprafețele contaminate, este esențial spălatul des al mâinilor cu apă și săpun și evitarea atingerii feței, a nasului, a gurii, a ochilor cu mâinile neigienizate.

Ce se întâmplă după ce un pacient a contractat virusul și apoi s-a vindecat? Se mai poate reinfecta?

Până în prezent nu se cunosc foarte bine toate caracteristicile acestui virus. Cea mai mare parte a pacienților care au trecut prin boală și s-au vindecat dezvoltă anticorpi care le asigură o protecție ulterioară. Cât timp durează această protecție nu este sigur încă, deoarece se pare că virusul suferă unele mutații genetice la trecerea prin diferite organisme umane și pot să apară diferite tulpini noi, față de care anticorpii anterior creați să fie eficienți parțial sau deloc. În aceste condiții se poate să apară din nou îmbolnăvirea. La fel se întâmplă și cu virusurile gripale, care își modifică structura antigenică anual, favorizând reîmbolnăvirea în fiecare an. Pe de altă parte, organismele cu sistem imunitar deficitar pot să nu producă anticorpi în număr suficient la interacțiunea cu virusul și prin urmare nici memoria imunologică să nu fie eficientă la o următoarea întâlnire cu noul coronavirus.

Care sunt afecțiunile care fac un pacient să fie mai vulnerabil la infecția COVID-19?

Toți oamenii sunt susceptibili să se infecteze cu virusul SARS-CoV-2. O serie de patologii preexistente favorizează o evoluție prelungită sau cu forme severe de boală. În această categorie se includ: bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, bronhopneumopatia cronică obstructivă, astmul bronșic și alte afecțiuni cronice respiratorii, boala renală cronică, neoplazii, bolile hepatice, condiții medicale asociate cu imunodepresie.

Febra: când trebuie să ne îngrijorăm?

Cum vi se pare că gestionează autoritățile din România pandemia COVID-19?

În opinia mea, autoritățile din România au instituit din timp măsurile de distanțare socială, izolare și carantină, restricții de circulație, astfel încât numărul de îmbolnăviri în perioada de vârf a epidemiei să poată fi corespunzător gestionat de sistemul medical.

Când credeți că va lua sfârșit această criză și ce va lăsa în urma ei?

Nu știm cât va dura criza, probabil câteva luni, până la un an. Dar, cu siguranță, ca orice criză prin care a trecut omenirea în timp, semnalează nevoia unor schimbări în sensul unor îndreptări ale modului de a fi și de a se comporta pentru ființele umane. Cred că este nevoie de o reconsiderare a lucrurilor cu adevărat importante din viața omului, o regăsire a valorilor morale, a potențialelor interioare creatoare și inovatoare și de afirmare a acestora.

Cred că vom descoperi valoarea solidarității și a carității umane, a generozității, a curajului, a dăruirii. Cred că vom învăța să fim mai practici și mai eficienți, dar și mai prudenți și mai responsabili nu numai față de noi înșine, dar și față de ceilalți oameni și față de generațiile viitoare. Cred că vom învăța să fim mai atenți la legile naturii și la lecțiile pe care ni le oferă necontenit și vom reconsidera poziția vieții umane în cadrul ecosistemului planetei Pământ în armonie și respect față de nevoile și regulile altor forme de viață. Cred că ne vom da seama că fiecare om este important, iar bunul mers al vieții depinde de responsabilitatea asumată conștient de fiecare în parte. Doar împreună putem depăși momentele dificile și putem evita repetarea lor în viitor.

Ce mesaj aveți pentru colegii dumneavoastră medici?

Să ne gândim la datoria ce ne revine, să demonstrăm că merităm profesia nobilă pe care ne-am ales-o, să ne călăuzească nevoia celor bolnavi, să ne bazăm pe știința și experiența noastră.