Interviu dr. Cristian Iatagan

Este primul medic din familie, lucru care a constituit un motiv în plus pentru a-și urma chemarea către această nobilă meserie din adolescență. Spune că a știut de la bun început că vrea să fie chirurg, iar acum își trăiește visul: face parte dintre puținii medici de la noi care au privilegiul să practice cea mai avansată formă de chirurgie, cea asistată robotic. O face în domeniul urologiei, o specialitate de care se declară mai mult decât pasionat. Participă constant la cursuri de perfecționare organizate în centre de prestigiu din țară și străinătate, pentru a fi la zi cu cele mai noi descoperiri și tehnici minim-invazive și, la rândul său, este lector și trainer la cursuri și workshopuri de pregătire medicală de specialitate organizate la nivel național și internațional (European School of Urology). Semnează peste 50 de articole și lucrări științifice publicate în literatura de specialitate și prezentate la congrese și simpozioane și este membru al celor mai importante societăți din sfera sa de activitate. Vorbim despre dr. Cristian Iatagan, medic primar urolog la Ponderas Academic Hospital, din București, un profesionist pentru care avem toată admirația. 

GALENUS: Când ați știut că vreți să vă faceți medic? Ce a determinat această decizie?

Din câte îmi amintesc, decizia fermă am luat-o relativ târziu, în timpul liceului și într-un mod oarecum neașteptat: eram pasionat de științele exacte, olimpic la matematică și fizică, iar în familie nu aveam pe nimeni cu o carieră în domeniul medical. Cred că a fost o hotărâre determinată, în principal, de o nevoie altruistă, luată sentimental, cu sufletul adolescentului care are imaginea romantică și nobilă a medicului.

De ce urologia și nu altă ramură a medicinei?

Am știut de la început că vreau să fiu chirurg – poate legat de formația mea „reală”, „tehnică” dacă vreți – , iar în facultate am descoperit între specialitățile chirurgicale urologia, una dintre cele mai generoase și diversificate în prezent. Deși inevitabil influențat de pasiunea pentru specialitatea mea, pot să afirm că este una dintre chirurgiile cele mai complexe și variate și în permanență conectată la cele mai noi cuceriri tehnologice din domeniu. Aș menționa doar că, în prezent, urologii fac circa 80% dintre operații minim-invaziv, endoscopic sau laparoscopic (fără inciziile chirurgicale clasice), folosesc lasere și unde de șoc pentru fragmentarea calculilor. Chirurgia robotică, pe care o fac cu ajutorul robotului chirurgical DaVinci Xi, cel mai avansat sistem de chirurgie robotică din lume în prezent, își are în urologie majoritatea intervențiilor. Asta fără să menționăm domeniul fascinant al transplantului renal…

Cine v-au fost mentorii? Pornind de la experiența personală, cât de importantă credeți că este instituția mentoratului în medicină?

Am învățat de-a lungul anilor multe lucruri esențiale de la mulți oameni determinanți pentru evoluția mea. Cred că fiecare „mână de ajutor” întinsă de aceștia a reprezentat o treaptă de sprijin din scara lungă a formării mele profesionale. Neputând să-i numesc pe toți, aș vrea, totuși, să îmi exprim gratitudinea pentru primul meu mentor în urologie – profesorul Mihai Nicolae Bână, care rămâne în amintirea celor care l-am cunoscut prin probitatea profesională remarcabilă. Revenind în prezent, simt că urologia pe care o practic azi este mult influențată de practica profesorului Ioan Coman – pionierul chirurgiei robotice urologice în România – și a școlii creată de domnia sa. Instituția mentoratului în medicină rămâne importantă, în special în chirurgie, chiar dacă accesul larg și global la informația medicală de calitate schimbă paradigma actului de învățare. Mentorul s-a transformat în timp din sursa (uneori unică!) de informație în ghidul care știe drumul corect și sigur prin „hățișul” informațional.

Cu ce planuri v-ați început cariera? Câte dintre acestea s-au concretizat?

Cred că în urmă cu 20 de ani mi-am început cariera medicală cu dorința de a ajunge să practic chirurgia urologică la un standard comparabil cu al oricărui centru de referință din lume. Și mă bucur să pot spune că după două decenii de muncă perseverentă și onestă pot face acest lucru în cadrul Ponderas Academic Hospital.

Infecția urinară la pacientul vârstnic cu boală renală cronică

Care au fost cele mai mari provocări pe care le-ați întâmpinat până acum?

Inițial, evitarea epuizării fizice și psihice. În primii ani ai formării unui chirurg, care nu sunt puțini, programul de muncă poate fi de o intensitate infernală. Ulterior atingerii unei maturități profesionale, riscurile vin mai degrabă din partea de autosuficiență.

Vorbiți-ne de incidența patologiei tractului urinar în țara noastră. Cât de diferită e față de cea înregistrată la nivel UE?

Nu există diferențe majore privind caracteristicile statistice ale patologiei urinare în România, comparativ cu Uniunea Europeană. Deși, uneori, educația medicală mai precară a populației noastre face ca pacientul să se prezinte la medic mai târziu și în stadii mai avansate ale bolii.

Influența stilului de viață este semnificativă, mai mare poate decât în alte domenii medicale. Din fericire, în ultima perioadă se remarcă influența pozitivă a campaniilor de informare prezente în mass-media. De exemplu, conștientizarea de către populație a importanței consumului adecvat de lichide are deja efecte vizibile, prin scăderea ușoară a incidenței afecțiunilor litiazice.

Care a fost cel mai complicat caz de care v-ați ocupat? Cum l-ați gestionat?

Îmi este greu să vă răspund – fiind și corect medical în același timp – în condițiile în care în ultima perioadă m-am ocupat în special de patologia oncologică, respectiv de cazurile cele mai dificile din urologie. Îmi amintesc, în mod special, cazul unei paciente cu o malformație congenitală, extrofie vezicală, extrem de invalidantă fizic și social, care ar fi trebuit operată în copilărie. Pacienta a supraviețuit până la maturitate (împotriva statisticii pot spune!) și a avut norocul ca medicul de familie din satul în care trăia să insiste în căutarea unui ajutor și să o convingă să ni se adreseze. După numeroase investigații, pregătiri, o operație – de rutină pentru noi în ziua de azi – și o recuperare delicată, pacienta s-a întors la o viață aproape normală.  Probabil că una dintre cele mai mari mulțumiri o am când ne vedem la câte un control anual.

Ați realizat deja mii de intervenții urologice minim-invazive, endoscopice, laparoscopice și asistate robotic. Când ați început specializările pentru acest tip de operații? Ce v-a motivat să vă îndreptați către acest domeniu?

Din fericire pentru mine, la noi în țară, urologia s-a aliniat rapid standardelor europene și a recuperat unele decalaje tehnice existente înainte de 1989; multe intervenții urologice se realizează de multă vreme minim-invaziv, endoscopic, și contactul cu acest tip de chirurgie l-am avut din primii ani ai formării profesionale. Progresul tehnologic a dus treptat ca, în ziua de azi, majoritatea chirurgiei urologice să poată fi realizată minim-invaziv. Laparoscopia a fost pentru mine o pasiune, iar faptul că în prezent operez laparoscopic asistat robotic o consider ca fiind o urmare firească a două decenii de eforturi în acest sens.

În ce a costat mai exact pregătirea?

Specializările pentru acest tip de operații au însemnat multiple stagii de pregătire în centre de excelență, majoritatea din străinătate. În cazul certificării pentru chirurgie robotică –  cea mai avansată tehnologie chirurgicală la nivel mondial – procesul a semănat cu cel al formării și testării unui pilot de avion. În ambele cazuri sunt o mulțime de date tehnice de însușit, sute de ore de training atent monitorizate pentru atingerea unui standard profesional corect față de oamenii care își încredințează viața în mâinile tale. Faptul că putem oferi pacienților noștri îngrijiri medicale la același nivel ca în centrele de excelență din lume reprezintă o motivație suficientă pentru aceste eforturi.

Ce afecțiuni ale aparatului urogenital pot fi tratate astăzi chirurgical prin tehnici minim-invazive?

Majoritatea. Ca să vă dau un singur exemplu, litiaza urinară (calculii din rinichi sau coborâți pe uretere și în vezica urinară) se poate rezolva azi aproape în totalitate minim-invaziv. Avem la îndemână „sfărâmarea” acestora cu unde de șoc, adică litotriția extracorporeală, posibilitatea de a pătrunde în interiorul sistemului urinar fără nicio incizie, pe la nivelul uretrei cu ajutorul unui ureteroscop flexibil și avansarea până în interiorul rinichiului unde folosim o fibră laser pentru fragmentare. Recuperarea pacienților este foarte rapidă, aceștia putându-și relua regimul obișnuit de viață în 24 de ore.

Cum decurge o operație asistată robotic? Ce se petrece diferit în sala de operație, comparativ cu o intervenție clasică?

Robotul chirurgical da Vinci este un sistem computerizat interpus între chirurg și pacient care potențează și augmentează semnificativ contribuția medicului. Chirurgul, și nu „robotul”, efectuează operația și controlează complet sistemul robotic și procedura chirurgicală.  Chirurgul face toate mișcările operatorii, dar cu tehnologie și instrumente care îi permit să vadă mai bine, să controleze instrumentele intuitiv și să opereze dintr-o poziție ergonomică și confortabilă. Se folosesc instrumente chirurgicale robotizate miniaturizate, de ordinul milimetrilor, care se introduc în corpul pacientului prin câteva incizii minime. Atunci când se efectuează o intervenție chirurgicală cu robotul da Vinci Xi, cel mai avansat robot chirurgical din lume, aceste instrumente sunt montate pe trei brațe robotice separate, care sunt articulate și care au 7 grade de libertate, permițând chirurgului libertate de mișcare și precizie superioare mâinii umane. Al patrulea braț conține o cameră video 3D de înaltă definiție care ghidează chirurgul în timpul procedurii.

Dintre avantaje, care ar fi cele mai importante?

Chirurgul controlează aceste instrumente și camera video de la o consolă situată în sala de operație, lângă masa operatorie. Mișcând cu degetele „joy-stickurile” consolei, chirurgul este capabil să manevreze simultan toate cele patru brațe ale robotului, în timp ce privește printr-un sistem optic binocular de înaltă definiție care îl plasează efectiv în interiorul pacientului, oferindu-i o vizibilitate mai bună, mai precisă și mai detaliată decât cea pe care ochiul uman ar putea-o oferi în timpul operației deschise. Fiecare mișcare pe care chirurgul o face cu joy-stickurile este reprodusă întocmai de către robot, care însă scalează mișcarea. Astfel, o mișcare amplă a chirurgului la consolă este tradusă de robot într-o microdisecție extrem de fină. Ochii și mâinile chirurgului sunt întotdeauna aliniate, minimizând oboseala acestuia. De asemenea, sistemul robotic elimină tremorul prezent în mod normal în timpul deplasării mâinii, crescând acuratețea mișcării care devine astfel mai sigură decât ar putea fi făcută direct cu mâinile medicului.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

În ce situații este mai indicat robotul și de ce?

Robotul permite realizarea tuturor intervențiilor laparoscopice convenționale și a majorității operațiilor deschise la un nivel net superior. În mod deosebit, permite efectuarea unor operații complexe și dificile (operațiile extirpative pentru cancere, cele care necesită reconstrucții delicate pentru prezervarea unor organe sau funcții etc.), în special în zone anatomice înguste, închise sau greu abordabile prin chirurgia laparoscopică convențională sau deschisă. Operațiile pentru cancerele urologice sunt cele în care beneficiul adus de tehnologia superioară a chirurgiei robotice face diferența. Ele îmbină nevoia unei disecții extrem de precise pentru extragerea în totalitate a tumorii canceroase, cu cea de a nu leza structuri anatomice importante din vecinătate (vase de sânge, nervi) și, deci, fără a avea complicații postoperatorii extrem de neplăcute (sângerări, incontinență, impotență etc.). La majoritatea urmează o etapă dificilă tehnic de reconstrucție: sutură între vezică și uretră în cazul cancerului de prostată, sutura țesutului renal sănătos restant după extragerea tumorii renale – la nefrectomiile parțiale sau crearea unei „neo-vezici” din intestin în cazul scoaterii vezicii urinare pentru cancer.  

Și în cancerul de prostată?

Studiile au demonstrat superioritatea chirurgiei robotice pentru tratamentul cancerului de prostată comparativ cu oricare altă metoda chirurgicală – chirurgia deschisă sau laparoscopică, iar în țările occidentale operația robotică pentru cancerul de prostată este deja considerată „standardul de aur”. Chirurgia robotică permite rezecția oncologică, dar funcțională, cu prezervarea integrității nervilor și, în consecință, minimizând complicații de tipul incontinenței urinare și impotenței. De asemenea, pentru cancerul renal, robotul daVinci Xi permite deseori efectuarea unei nefrectomii parțiale, operația prin care se îndepărtează tumora în limite de siguranță oncologică, dar cu păstrarea restului de rinichi sănătos, o abordare care este dovedită că maximizează șansa pacientului de conservare postoperatorie a funcției renale.

Dintre operațiile pe care le faceți, câte sunt asistate robotic?

Practic chirurgia robotică într-un spital care a lansat primul Program Integrat de Chirurgie Minim-Invazivă și Robotică din România, folosind cel mai avansat sistem de chirurgie robotică din lume, Robotul da Vinci Xi, într-un colectiv cu mare experiență, astfel că peste 1.100 de operații sunt efectuate prin chirurgie robotică și peste 30.000 de cazuri sunt efectuate prin chirurgie minim-invazivă. De asemenea, este singura instituție medicală privată care a dezvoltat un Centru de Training în Chirurgia Laparoscopică și Robotică unde sunt instruiți și pregătiți lunar medici chirurgi din țară și străinătate în operații robotice, laparoscopice și intervenții endoscopice. În aceste condiții, față de care mă simt privilegiat, procentul operațiilor asistate robotic se apropie de un sfert din totalul cazurilor pretabile la acest tip de chirurgie.

Există intervenții realizabile în străinătate, dar care să nu poată fi efectuate la noi? Suntem în pas cu marile centre medicale ale lumii?

Cu toată responsabilitatea (și cu mândrie, recunosc!) pot să afirm că nu îmi vine în minte vreo intervenție urologică pe care să nu o putem realiza în centrele specializate din țară, la un standard comparabil cu cel al marilor centre medicale ale lumii.

Infecțiile urinare la femeile vârstnice

Ce sfaturi aveți pentru studenții la medicină aflați la început de drum?

Să profite de extraordinarul acces la informația medicală de calitate de azi și de oportunitățile de a intra în contact cu modul de a studia și profesa medicina din Europa, încă de pe băncile facultății!

Natalia Talmacec