Interviu dr. Dan Mitrea

Neurologia este un domeniu extrem de complex, plin de provocări, dar şi de satisfacţii profesionale. Chiar şi în perioada panedemiei cu care ne confruntăm, medicii neurologi sunt la datorie, acesta fiind un domeniu ce nu poate lua pauză nicio clipă, în condiţiile în care afecţiunile neurologice fac tot mai multe victime. Pentru a afla cum se descurcă medicii neurologi în această perioadă am stat de vorbă cu dr. Dan Mitrea, medic specialist neurologie, specializare în neuro-oncologie, fondator al Clinicii de Neurologie Neuroaxis. Cu o educaţie şi formare vaste, atât în România cât şi în străinătate, dr. Dan Mitrea ne-a împărtăşit din experienţa sa în lupta cu cele mai agresive probleme neurologice. De asemenea, am aflat cum vede situaţia pandemiei creată de noul coronavirus şi care sunt măsurile de protecţie care sunt luate în cadrul Clinicii Neuroaxis.

GALENUS: De ce aţi ales medicina şi neurologia? Ce v-a determinat să mergeţi pe acest drum?

Istoricul familial m-a influențat puternic să îmi aleg această profesie, fiind la a 3-a generație de medici din familie. Aceasta probabil s-a întâmplat deoarece, de-a lungul copilăriei, am asistat constant la discuțiile părinților despre pacienții pe care îi aveau în grijă. Îmi doream o specialitate pe care să o pot practica atât în spital cât și în afara acestui mediu, neurologia nu a fost mereu pe primul plan, am oscilat între câteva domenii destul de diferite în timpul facultății. Dorința de a urma o pregătire în această ramură a medicinei a venit în ultimii ani de facultate, după ce am început să am contact cu pacienți cu diferite afecțiuni neurologice.

Așa am început să citesc, să înțeleg ce se întâmplă cu ei, să înțeleg de ce au deficitele pe care le vedeam: de ce aceste persoane nu pot comunica cum trebuie, de ce nu se pot deplasa sau de ce fac unii dintre ei crize epileptice. Începusem să fiu fascinat de creier, de faptul că acest organ este la baza tuturor experiențelor din viața noastră, începând cu funcția motorie, care este legată strâns de interpretarea tuturor simțurilor, de învățare și comunicare, de crearea ideilor, a gândurilor și viselor, trăirea emoţiilor… totul.

Ce v-a determinat să decideţi deschiderea clinicii Neuroaxis şi cât de greu a fost să puneţi acest proiect pe picioare?

Ideea deschiderii unei clinici specializate am avut-o din timpul rezidențiatului, când am constatat că multe din interacțiunile pe care le aveam cu pacienții pe care îi gestionam cu îndrumătorul nostru de rezidențiat nu necesitau neapărat o vizită în spital. Multe dintre procesele birocratice, cu care spitalele s-au aglomerat de-a lungul timpului, puteau fi îmbunătăţite, fără să facă neapărat viața mai ușoară pacienților sau personalului medical. Astfel am plecat de la ideea de a avea pacientul în centrul atenției, de a-i acorda timpul și atenția necesară pentru a-l înțelege și îndruma în suferința neurologică pentru care ni se adresează. O altă observație a venit de la faptul că există un vid în piața serviciilor medicale private ce să adresează acestui domeniul medical.

Planificarea proiectului…

Planificarea proiectului a durat aproximativ un an, lucru pe care l-am făcut împreună cu prietenul și asociatul meu, Dragoș Tudorache. A fost o perioadă frumoasă și în care am investit mult timp. Am despicat fiecare problemă cu care ne confruntăm la spital, am analizat amănuntele acesteia și am încercat să privim din ambele perspective: atât cea a pacientului cât și a medicului care îl îngrijește. Nu putem spune că a fost o parte dificilă, am avut o pregătire bună în timpul rezidențiatului la Spitalul Colentina și am început activitatea alături de oameni profesioniști, dedicați, pe care îi apreciez foarte mult și în care am toată încrederea.

Ce măsuri de siguranţă luaţi pentru a vă proteja în timpul consultaţiilor împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2?

Pandemia de SARS-CoV-2 ne-a luat pe toți prin surprindere. În primul rând prin viteza de răspândire și ulterior prin schimbările dramatice pe care viața, socială și profesională, le-a luat. Chiar dacă la Neuroaxis nu suntem în prima linie, riscul de infectare și de răspândire este unul semnificativ. Aici vreau să fac o paranteză și să îi felicit și să le mulțumesc colegilor medici care tratează direct pacienții cu COVID-19 și tuturor celor care în continuare lucrează, în diverse domenii, cu un număr mare de persoane pentru a păstra normalitatea socială. Împreună cu echipa cu care colaborez și respectând normele recomandate de autorități și de experți am implementat, încă de la începutul pandemiei, o serie de măsuri care să asigure un climat operațional cât mai sigur, atât pentru noi, cadrele medicale și personalul TESA, cât și pentru pacienții noștri.

Triajul pacienților

Prima măsură este realizarea unui triaj telefonic al pacienților, prin parcurgerea unui chestionar, pentru fiecare persoană care dorește să se programeze în clinică. Urmărim să determinăm dacă pacientul a călătorit în zone afectate puternic de COVID-19, dacă a intrat în contact cu persoane infectate sau suspecte de infecția cu acest virus și dacă prezintă simptomatologie specifică. Pacienții care prezintă orice risc sunt rugați ori să mai amâne vizita în clinică, acolo unde situația permite, ori să se adreseze unei unități medicale care îi poate trata în siguranță. La sosirea în clinică, pacienții sunt invitați să se spele pe mâini, după care să se dezinfecteze, primesc o mască și mănuși de unică folosință, în funcție de caz, după care completează chestionarul recomandat de autorități. Pacienții care nu au nevoie de asistență trebuie să vină neînsoțiți, iar între programări există o perioadă tampon de 10 minute, astfel încât să evităm riscul supraaglomerării. Întreg personalul clinicii poartă echipament de protecție, adică mănuși de unică folosință și măști de protecție, pe care le schimbă la intervale regulate de timp. De asemenea, a fost instruit în privința unei conduite corespunzătoare pentru a se proteja pe ei și pe ceilalți de infectare sau răspândirea virusului.  Medicii care consultă au suplimentar măști cu un grad de protecție sporit: măști FFP2, viziere și halate de unică folosință, pe care, desigur le schimbă sau le dezinfectează la intervale regulate.

Consultații online

O altă măsură de protecție este implementarea unei signalistici corespunzătoare noilor condiții și marcarea spațiilor comune pentru ca pacienții să știe unde să se poziționeze în timpul șederii în clinică (limita de 1,5 metri distanță față de alte persoane, afișe și clipuri video cu reguli de protecție împotrivă infectării cu COVID-19 etc.). Totodată am instalat mai multe puncte de dezinfectare a mâinilor. Spațiile comune, scaunele, birourile medicilor, păturile de consultație, mânerele ușilor sunt dezinfectate și curățate de trei ori sau mai mult pe zi, în funcție de traficul din ziua respectivă. În plus, am pus la dispoziție pacienților și posibilitatea de a realiza consultațiile și controalele online sau telefonic (acolo unde cazuistică a permis acest lucru), tocmai pentru a reduce riscurile infectării sau răspândirii virusului.

Care este efectul psihologic pentru cadrele medicale care nu sunt în linia întâi, dar care trebuie să consulte pacienţi zilnic, fără să ştie dacă aceştia au sau nu SARS-CoV-2? Cum vă descurcaţi cu această situaţie?

Clinică noastră nu este în linia întâi. Clinica este deschisă pentru pacienți și am și devenit clinică suport pentru colegii care acum se ocupă preponderent de urgenţele neurologice sau pentru cei care îngrijesc pacienții diagnosticați cu COVID-19 și au și afecțiuni neurologice asociate. Presiunea psihică este mare, însă toată echipă s-a mobilizat pentru a veni în spijinul celor ce au nevoie de noi. Toți colegii au venit cu idei și cu propuneri despre cum să gestionăm mai bine pacienții în situația actuală având ca țintă minimizarea riscului de infectare și de răspândire a virusului SARS-CoV-2. Așa cum vă spuneam, am luat toate măsurile necesare pentru a ne proteja personalul și pentru a proteja pacienții ce au nevoie în continuare de noi.

Tulburări psihopatologice după traumatismele cerebrale

Care sunt cele mai grave probleme neurologice cu care se prezintă pacienţii în cabinetul dumneavoastră?

Echipa de specialiști a clincii abordează toate patologiile neurologice. De la pacienți ce suferă de afecțiuni spinale sau neuropatii la pacienți cu migrenă episodică, epilepsie, tulburări de somn, tulburări de mișcare, tulburări cognitive, patologie inflamatorie a sistemului nervos central, encefalite, tumori cerebrale, afecțiuni neurovasculare, toate sunt cuprinse în spectrul de patologii pe care le diagnosticăm și tratăm. De fapt, am reușit să împărțim anumite categorii de patologii neurologice pe subspecialităţi iar fiecare membru al echipei a ales un anume domeniu în care să se specializeze.

Astfel putem deveni mai eficienți și mai organizați în ceea ce presupune  diagnosticul și tratamentul patologiilor neurologice complexe. Având posibilitatea să efectuăm investigații complexe în clinică cum ar fi video EEG prelungit, electromiografie cu și fară ac, examinări ecografice doppler ale vaselor cervico-cerebrale, analize de laborator, teste genetice, putem diagnotica și monitoriza aproape toate afecțiunile neurologice. De asemenea, echipa este instruită în așa fel încât orice caz complicat este discutat în raportul săptămânal al clinicii iar deciziile de diagnostic și tratament se iau în conses cu toți specailiştii. Trebuie să menționez că nu asigurăm urgenţele neurologice, ele fiind îndrumate către colegii noștri din spitalele publice.

„Toate cazurile pe care le vedem și le gestionăm sunt aparte. Fiecare pacient, fiecare caz este unic și aduce ceva nou fie prin prisma problemei pe care o prezintă, fie prin prisma modului de interacțiune cu pacientul, prin povestea fiecăruia.”

Cât de importantă este prevenţia, stilul de viaţă sănătos, în cazul problemelor neurologice şi cum ar trebui cadrele medicale să explice acest lucru, astfel încât mesajele să ajungă cât mai bine la pacienţi?

Prevenția este cea mai bună armă pe care o avem în a combate o parte dintre afecțiunile neurologice și nu numai. În câteva cuvinte, un stil de viață sănătos pentru a preveni cea mai mare parte a afecțiunilor sistemului nervos presupune: o viață activă din punct de vedere fizic și social, o viață activă din punct de vedere intelectual, odihnă suficientă… 7-9 h/noapte, evitarea consumului excesiv de alcool, o dietă alimentară echilibrată, preferabil dietă de tip mediteraneean, evitarea fumatului, controlul eficient al afecțiunilor cardiovasculare sau metabolice cronice.

Importanța educației

Explicatul nu este o problemă, cred că adoptarea acestui stil de viață este de fapt dificil și din păcate cu consecințe importante atât la nivel individual cât și la nivel de societate. Cred că totul ține de educația noastră și de felul în care înțelegem că trebuie să avem grijă de noi și de cei din jur. Faptul că acționăm în ultima clipă în a corecta dezechilibre pe care organismul nostru nu le mai poate compensa are, din păcate, consecințe pe termen lung. O idee pe care aș propune-o ar fi să începem prin a-i învăța pe copii aceste lucruri elementare despre sănătate și să le organizăm rutina în jurul conceptului de prevenție.

„Doar persoanele în vârstă fac atac cerebral”, este o credinţă pentru mulţi. Care este adevărul din teren, cât de actuală mai este această afirmaţie astăzi?

Realitatea este că boala cerebrovasculară este din ce în ce mai frecventă, afectând toate categoriile de vârstă. Există, într-adevăr, o predispoziție la persoanele cu vârsta > 50 de ani, vârsta în sine reprezentând un factor de risc vascular. Asocierea altor afecțiuni cum a fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemia, dar și a unor obiceiuri nesănătoase cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool, crește semnificativ riscul de evenimente vasculare la nivel cerebral.

Ce este si cum se poate trata paralizia Bell?

Durerile de cap sunt extrem de dese în rândul românilor. Când ar trebui să fie pacienţii îngrijoraţi, la ce intensitate şi frecvenţă ar trebui să se prezinte în cabinetul unui neurolog?

Este adevărat. Durerea de cap (cefaleea) este printre cele mai frecvente motive de prezentare la neurolog, cu un mare impact socio-economic. Aceasta poate să fie expresia unei zile mai încărcate, precum cefaleea de tensiune, sau poate indica prezența unei tumori cerebrale, a trombozei venoase cerebrale sau chiar a unui anevrism rupt.

De aceea, recomand pacienților care suferă de dureri de cap, mai ales dacă acestea sunt recente sau sunt resimțite diferit decât de obicei, să vina la un control medical de specialitate. În cele mai multe cazuri avem de-a face cu o cefalee episodică primară, frecvent conjuncturală, pentru care tratamentul antialgic uzual este suficient. În situațiile în care cefaleea are anumite semnale de alarmă (debut brusc, intensitate sau frecvență mare, absența ameliorării la tratament), se impun o serie de investigații pentru a identifica afecțiuni potențial severe ale sistemului nervos. De asemenea, chiar dacă cefaleea nu are un substrat periculos, lăsată netratată sau tratată necorespunzător, poate avea consecințe majore asupra calității vieții pacientului.

Sunteţi supraspecializat în neuro-oncologie. Ce presupune acest vast domeniu medical şi cât de importantă este colaborarea multidisciplinară pentru tratamentul cu succes al unui pacient?

Neuro-oncologia este un domeniu la graniţa între neurologie, neurochirugie, oncologie și radioterapie. De fapt pacienții sunt pe rând îngrijiți pe rând de fiecare din specialiștii menționați anterior. Această supraspecializare are în grija pacienții cu afecțiuni oncologice ce afectează sistemul nervos. Printre afecțiunile cu care ne confruntăm cel mai des sunt: glioamele de grad mare cum sunt glioblastoamele, glioamele de grad mic (oligodendrogliom, astrocitoame), tumori spinale, tumori ale nervilor cranieni, limfomul cerebral primar, tumori ale meningelui, tumori ale regiunii selare, metastazele cerebrale sau anumite boli genetice care determină apariția unor tumori la nivelul sistemului nervos.

Incidența

Această specializare presupune o mai bună înțelegerea a modului în care pacienții cu afecțiuni oncologice ale sistemului nervos pot fi diagnoticaţi, tratați și monitorizați eficient astfel încât să minimizăm impactul bolii asupra funcționalității individului. Incidența acestor boli ar fi de aprox. 2500 de cazuri noi pe an pentru tumorile cerebrale primare și încă aprox. 2500-3000 cazuri noi pe an pentru leziunile tumorale secundare ale sistemului nervos central (SNC). Pentru cele mai multe dintre aceste patologii există un consens de tratament, sunt însă boli mai rare, care sunt în dezbaterea comunității neuro-oncologice privind modul de tratare eficientă. Pregătirea am început-o în urmă cu 3 ani și jumătate, la Lyon în Franța, în Spitalul Pierre Wertheimer (CHU Lyon Est), sub îndrumarea prof. Jerrome Honnorat și prof. Francois Ducray.

Colaboraţi cu medicii din străinătate în cazul unor diagnostice mai dificile? Cum are loc această colaborare?

Colaborarea cu medicii din străinătate este foarte facilă și ne ajută în gestionarea cazurilor în care suntem în impas. De obicei sunt cazuri cu patologii rare, extrem de complexe, cum ar fi tumorile cerebrale care sunt în arii dificil de abordat chirurgical sau care necesită tratament multimodal – abord endovascular și ulterior chirurgical. Alteori sunt cazuri ce necesită tratament de radiochirurgie stereotaxică, unde centrele din vestul europei au investit foarte mult în tehnologie și personal foarte bine pregătit.

Solicităm de asemenea analize suplimentare în studiile anatomopatologice sau anumite teste genetice, pe care momentan nu le efectuăm în România. Fiecare centru sau medic cu care lucrăm este specializat într-o anumită arie conexă neurologiei/neurochirurgiei astfel încât să putem veni în sprijinul cât mai multor pacienți. Ultimul caz de acest gen, pe care l-am gestionat în străinătate împreună cu colegul și prietenul meu dr. Andrei Binzeu, în Spitalul din Lyon, a fost un meningiom fronto-temporal drept, de aprox. 7 cm ce îngloba arteră carotidă internă dreaptă și toate ramificațiile acesteia. Rezultatul a fost unul foarte bun, operația efectuată a avut succes, fără deficite post-operator.

Cât de greu a fost să alegeţi echipa de medici de la Neuroaxis şi care au fost criteriile principale pe care le-aţi luat în considerare?

Am „crescut” alături de echipa de neurologi din Neuroaxis, sunt colegi pe care îi cunosc încă din rezidențiat și cu care am gestionat cazuri și situații de la cele mai simple până la cele mai complexe, unele despre care mai discutăm și acum. Am învățat împreună, ne-am perfecționat, avem încredere unii în alții și în capacitățile noastre de a îngriji pacienții cu afecțiuni neurologice. Toți sunt oameni și medici de excepție, sunt oameni pe care te poți bază, pe care poți să îi suni la orice oră pentru un sfat profesional sau chiar mai mult. Sunt oameni corecți și dedicați care au în focus binele pacientului.

Toate acestea se trag din modul în care am fost probabil pregătiți în timpul perioadei de rezidențiat, de modul în care profesorii și îndumătorii noștri au avut grijă să ne transmită aceste rigori și valori profesionale. Toți membrii echipei sunt parte activă la dezvoltarea clinicii sau a domeniilor de interes în care se specializează. Vin cu propuneri de proiecte pentru pacienți, proiecte pentru îmbunătăţirea fluxului de lucru, proceduri de diagnostic noi sau chiar relații cu alți colegi din alte specialităţi cu care ne consultăm frecvent în gestionarea cazurilor.

Aţi lucrat atât în străinătate cât şi în România. Cât de mari sunt diferenţele în privinţa tratamentelor, tehnologiilor, pregătirii medicilor. Unde aţi avut cele mai mari satisfacţii?

Am lucrat în câteva centre din afara României, în Germania și în Franța și am vizitat mai multe centre pentru perioade mai scurte din Anglia, Olanda și Austria. Există diferențe între aceste țări tocmai prin prisma modului de organizare a întregului sistem medical. Sunt țări cu posibilităţi financiare mari și care investesc mult în sănătate și în pregătirea oamenilor ce sunt implicați în acest domeniu. Diferența apare în palierele tehnologie, accesul la tratamente, supraspecializări ale corpului medical. În materie de pregătire clinică, suntem asemănători.

Personal specializat

Cred că este nevoie de personal specializat în managementul sistemului medical, de organizare mai bună a instituţiilor finaciare ce reglementează și gestionează plățile în acest sistem, de oameni corecți care să poate avea o gândire strategică și o echipă cu care să poată implementa și corecta lipsurile din acest sistem. Am avut de învățat de peste tot, de la toți oamenii cu care am interacționat, în fiecare instituție în care am avut ocazia să întru.

Sistemul medical din ţara noastră are o serie de probleme, discutate şi analizate de multe ori. Ce ar trebui de fapt îmbunătăţit, astfel încât şi cadrele medicale şi pacienţii să fie mulţumiţi?

Situația sistemului medical din România este o chestiune controversată în general, deoarece mereu se încearcă înclinarea balanței într-o direcție sau alta, fără a se urmări imaginea de ansamblu. Eu cred că niciun sistem medical din lume nu este perfect și actuala criză o demonstrează perfect. Eu consider că avem și părți bune și părți care pot fi îmbunătățite, unele dintre ele mai mult, unele mai puțin. Avem specialiști foarte buni și o școală de medicină care instruieşte an de an profesioniști foarte bine pregătiți în fiecare specialitate medicală. Există deficienţe în partea practică, în lipsa de echipamente cu ajutorul cărora să se instruiască toți studenții și rezidenții, există de asemenea, o subdotare a sistemului medical, în special în zonele mai puțin dezvoltate ale României și alte chestiuni discutate, așa cum ați menționat, de multe ori în spațiul public.

Investiții și voință

Toate acestea pot fi rezolvate prin investiții, dar în primul rând prin voință, din partea comunității medicale, a politicului, a mediului economic și a societății în general. Consider că nu trebuie să reinventăm roata, trebuie să învățăm de la alții, să păstrăm ce avem deja bun și funcțional în sistemul nostru și să preluăm modele demonstrate (dar compatibile!) de la alte sisteme mai avansate. Ideal ar fi să facem un pas în spate, să facem o radiografie reală și sinceră a situației aparatului medical din România și să ne asumăm împreună, mediul privat și cel public, o revigorare sau mai bine zis o remodelare a sistemului medical.

Sursă foto: arhivă Clinica de Neurologie Neuroaxis

Alin Claudiu Popescu