Interviu dr. Dana Bratu

Medic specialist în dermato-venerologie, Dr. Dana Bratu și-a descoperit pasiunea pentru medicină chiar din postura de pacient, în copilărie. Au urmat anii de studii, iar efortul și dăruirea i-au adus distincția de „Studentul Anului” înainte de examenul de rezidențiat, perioadă pe care o descrie drept un „maraton de emoții”. Chiar dacă focusul personal a fost și este pe dermatologia procedurală, dr. Bratu a pus bazele celor patru clinici DermaBeauty, cu scopul de a acoperi întregul spectru de nevoi din sfera dermatologică și estetică ale pacienților. Mai exact, de la tratamente faciale sau corporale, la opțiuni chirurgicale, toate dedicate pacientului modern aflat într-o continuă mișcare și fără prea mult timp pentru recuperări.

GALENUS: De unde a pornit drumul spre cariera medicală? 

Am petrecut mult timp în spital în copilărie, din cauza unei probleme de sănătate. Astfel am avut ocazia să văd pacienți care veneau cu diferite afecțiuni cardiologice și plecau acasă mai bine, sănătoși sau măcar cu speranța că își vor redobândi starea de sănătate. Empatia asistentelor medicale, dedicarea lor către pacienți mi-au trezit interesul pentru domeniul sanitar.

Cum ați ales dermatologia?

Cum studiile universitare medicale se întind pe o durată lungă, de 6 ani, am simțit nevoia să încep să lucrez în tot acest timp, să am un venit care să-mi acopere măcar banii de buzunar. Am găsit un job part-time pentru o companie de produse cosmetice, care mi-a oferit cursuri de perfecționare legate de îngrijirea tenului și alegerea produselor de machiaj. De aici a apărut și pasiunea pentru dermatologie, care îmbină perfect patologia cu tratamentele de înfrumusețare.

Când a apărut interesul pentru sfera estetică?

În curricula de rezidențiat avem incluse și procedurile estetice, însă sunt abordate superficial. Prin urmare, am ales să particip încă din etapa de pregătire în specialitatea dermatologie la seminarii și workshopuri în străinătate, pentru că am simțit că estetica este un domeniu nou și că generația mea va pune de fapt bazele protocoalelor de lucru în tratamente injectabile, spre exemplu, pentru pacientele din România.

Ați primit distincția „Studentul Anului” în timpul studiilor. Puteți să rememorați acel moment? A fost primul „succes” pe plan profesional?

Această distincție a venit în ultimul an de facultate, când mă pregăteam pentru cel mai greu examen, cel de rezidențiat. Mai dificil decât examenul în sine este „maratonul” de emoții, acest roller-coaster psihologic în care de multe ori simți, ca student la medicină, că ai ajuns la capătul puterilor, că nu poți învăța mai mult, că nu vei reuși să obții acel loc la specialitatea dorită. Multe provocări am întâmpinat în ultimul an de facultate, însă acest premiu nu a făcut decât să îmi propulseze motivația și mai departe! Am uitat de oboseală și am dezvoltat o anduranță care m-a determinat să ajung printre primii candidați pe lista specialității râvnite de mulți, dermatologia.

Au urmat stagii de practică în străinătate, cât de mult au contact acele experiențe?

Dermatologia estetică este un domeniu nou, în plină dezvoltare. În România nu aveam să găsesc în perioada studiilor un centru care să mă instruiască. Am ales țări precum Croația sau Turcia, unde am avut ocazia să lucrez în secții de chirurgie plastică și să aflu ce înseamnă „turismul medical”, să văd cât de mult își doresc pacienții să își mențină tinerețea și frumusețea.

Au existat modele care v-au inspirat pe parcursul studiilor?

Păstrez în suflet toate învățăturile transmise de mentorii mei. Mai mult decât pasiunea pentru știință și medicină, profesorii mi-au transmis dorința de a mă perfecționa continuu  și de a oferi, la rândul meu, ajutor colegilor mai tineri care îmi solicită sfaturile.

Ce sfat ați oferi unui tânăr cu aceeași pasiune „medicală” ca a dumneavoastră?

În perioada rezidențiatului, mi-ar fi plăcut să știu că „există un loc sub soare pentru toți” în specialitatea pe care o practic și o cunosc. Teama de instabilitate, de un viitor incert, m-a afectat mult timp. Pentru că nimeni nu mă asigura atunci că o să am de lucru după finalizarea studiilor. Acum, după toate experiențele acumulate până în prezent, le pot spune tinerilor care aleg dermatologia să nu își mai facă atât de multe griji. Este un domeniu în continuă dezvoltare, nu vor duce lipsă de pacienți.

Vă numărați printre tinerii specialiști care au ales să profeseze în România, în ciuda tehnologiilor de ultimă oră din țările mai dezvoltate. Ce vă ține acasă?

Mă perfecționez în afară, dar revin în țară să pun în aplicare tot ce am învățat. Îmi place să fiu un pionier, să iau de la zero proiecte și să le transform în unele de succes. În plus, sunt extrem de atașată de familia mea și nu aș putea trăi departe de ea.

Făcând o paralelă între prezent și primele ore de studiu dedicate dermatologiei, ce s-a schimbat substanțial în ultimii ani?

Vorbim despre diferența între un copil nesigur și un adult „uns cu toate alifiile”. Curiozitatea este, însă, un atribut constant pentru mine, pe care îl voi păstra de-a lungul timpului pentru că m-a ajutat să păstrez vie dorința de perfecționare.

Rămâne tehnologia laser cea mai la îndemână soluție anti-aging?

Deși suntem tentați să credem că aparatele din ce în ce mai sofisticate vor reda tinerețea, de fapt, secretul stă mai degrabă în prevenție. Recomandările privind evitarea expunerii la soare, îngrijirea tenului cu produse cosmetice optime reprezintă sfaturile esențiale pe care specialistul le poate da pacientului care își dorește să-și mențină pielea frumoasă. Pentru momentul când genetica nu ne mai poate ajuta, intervin tratamentele moderne, iar laserul are capacitatea să redea suplețea și elasticitatea pe care tenul pacientului le avea în urmă cu 10 – 15 ani.

Ce surprize ne poate rezerva viitorul în dermatologia estetică? Care sunt actualele tendințe?

Pacientul modern este într-o continuă mișcare, este ocupat, nu are timp pentru concedii medicale în care să stea și să se recupereze după tratamente dermatocosmetice. Din aceste considerente, am ales să lucrez în clinici cu echipamente care să ofere rezultate bune, însă fără efecte nedorite, de tipul roșeață, arsură, durere etc., care ar necesita timp alocat recuperării. Folosim materiale injectabile precum acid hialuronic și toxină botulinică pentru netezirea ridurilor, corectarea diferitor semne și cicatrici sau pentru îmbunătățirea calității pielii.

Care considerați că este cea mai mare provocare pentru un dermatolog?

Cel mai greu este să îți găsești vocația, domeniul medical pe care să îl practici zilnic cu aceeași pasiune. Dermatologia este foarte ofertantă: de la clinician ce consultă pacienți și oferă prescripții pentru tratamente medicamentoase topice sau sistemice, la chirurg care poate exciza tumori cutanate sau la dermatolog procedural, care poate efectua variate intervenții minim invazive precum peelinguri, tratamente laser, tratamente injectabile etc. Odată ce ai stabilit ce îți aduce cea mai mare satisfacție profesională, trebuie să te orientezi către acel domeniu și să cauți să îți dezvolțicompetențele în fiecare zi.

Cum face față specialistul dermatolog valului de informații de pe rețelele de socializare și nu numai, care promovează într-o mare măsură soluții fără fundament științific?

La început apare frustrarea pentru că nu înțelegi de ce populația preferă să asculte recomandările celor fără pregătire medicală. Însă în cele din urmă înțelegi că doar atitudinea deschisă și binevoitoare va putea schimba ceva. Propun să contracarăm aceste păreri neavizate prin explicații corecte, medicale, dar spuse pe un ton prietenos, cald. Cred că putem câștiga de partea noastră pacienții atunci când vorbim pe înțelesul lor, fără să avem un aer de superioritate când ne exprimăm opinia medicală.

Să demontăm unele dintre cele mai întâlnite mituri: „dermatologia estetică înseamnă proceduri costisitoare”, „intervențiile estetice se fac după vârsta de 40 de ani”.

Procedurile devin mai costisitoare atunci când trec anii și nu ne îngrijim pielea. Cu cât conștientizăm mai târziu că avem nevoie de ajutor specializat pentru a ne întreține pielea,  cu atât numărul și complexitatea tratamentelor vor crește. După vârsta de 20 de ani ar trebui să introducem retinolul în rutina de îngrijire a tenului și să nu uităm de aplicarea zilnică a SPF-ului. Evităm solarul, sauna, expunerea la soare sau fumatul.

Pe ce se bazează mai mult succesul actului medical în estetică: pe tehnologiile folosite sau pe relația medic – pacient?

Cred că ambele sunt necesare în egală măsură. Încrederea în medic dictează aderența la tratament a pacientului! Mă refer atât la respectarea intervalelor între ședințele de tratament, dar și la efectuarea corectă a îngrijirii pielii la domiciliu. Niciun laser nu va șterge ridurile dacă pacientul sau pacienta continuă să meargă la solar sau să omită aplicarea cremei de protecție solară. Între mine și pacienți se leagă o relație foarte apropiată, bazată pe încredere și responsabilitate. Eu mă simt responsabilă pentru sănătatea și frumusețea tenului și fac tot posibilul să îmi ghidez pacienții pe acest drum, dar am nevoie de reciprocitate.

Cum va aborda specialistul pacientul care vrea „prea mult(e)” (de exemplu, botox, acid, proceduri)?

O discuție sinceră încă de la început pune bazele relației medic – pacient. Am întâlnit paciente circumspecte, cărora le-a fost mai greu să accepte recomandările mele de temporizare/amânare a tratamentelor. Însă cred că au apreciat, în cele din urmă, că le-am vrut binele. Când o persoană se adresează esteticianului, în general, este deschisă la opinia lui de „expert”. Așa că modul de transmitere a recomandărilor face diferența între un viitor pacient informat și organizat și un pacient care nu a înțeles nimic și care va căuta alt medic care să îi împlinească dorințele estetice.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!