Interviu dr. Georgios Ioannidis

Dr. Georgios Ioannidis este medic obstetrică-ginecologie, specializat în infertilitate, reproducere umană asistată și fertilizare in vitro, precum și în chirurgia laparoscopică şi histeroscopică. A absolvit Școala de Medicină a Universității din Atena, Grecia, are peste 25 de ani de experiență în domeniul dumnealui de activitate, și și-a finalizat rezidențiatul în unele dintre cele mai aglomerate spitale universitare din Marea Britanie (Hammersmith Hospital, King’s College Hospital, Guy’s Hospital) și Norvegia (Ulleval University Hospital). Dr. Ioannidis desfăşoară o amplă activitate științifică și publică în literatura internațională, fiind membru al Academiei Europene de Științe. În ultimii cincisprezece ani a ocupat mai multe posturi de conducere în cadrul Spitalul Mitera, Atena, Grecia, inclusiv director științific al Unității de Reproducere Umană Asistată. În prezent, îşi desfăşoară activitatea în clinica Hygeia IVF, fiind şi membru al echipei fondatoare. Zi de zi îşi pune cunoştinţele în slujba pacienţilor care se luptă cu infertilitatea, caută soluţii personalizate pentru fiecare problemă în parte şi nu uită de empatia de care toţi aceşti pacienţi au nevoie. Alături de echipa lui, domnul doctor împlineşte visuri cu ajutorul experienţei, medicinei, ştiinţei şi tehnologiei.

GALENUS: Aveţi peste 25 de ani de experienţă în medicină, iar din 2005 v-aţi îndreptat atenţia către domeniul reproducerii umane asistate şi embriologiei. Ce v-a determinat să alegeţi acest domeniu şi care sunt satisfacţiile profesionale?

Am început specializarea în obstetrică-ginecologie în anul 1998, în Marea Britanie, cu subspecializare în reproducerea umană asistată. Mi-am desfăşurat apoi activitatea în cadrul Spitalului Universitar King’s College din Londra, Mare Britanie. Din 2002 până în 2004 m-am subspecializat în FIV și reproducere umană asistată la celebra Unitate FIV a Spitalului Universitar Hammersmith Londra, Marea Britanie, urmând apoi subspecializarea în chirurgie laparoscopică și histeroscopică la Spitalul Universitar Ulleval din Oslo, Norvegia. În 2005, m-am alăturat Clinii Mitera din Atena, Grecia, iar de curând am deschis porţile clinicii Hygeia IVF.

În toţi aceşti ani de practică nu a existat şi pot spune că nu există nimic mai frumos decât să ajut pacienţii care se confruntă cu infertilitatea să devină părinţi, după o luptă atât de grea şi obositoare, şi, desigur să aduc copii pe lume, să oberv primul contact dintre poaspăta mămică şi bebeluşul ei.

Domeniul reproducerii umane asistate este unul în continuă schimbare. Sunteţi unul dintre fondatorii clinicii Hygeia IVF, una dintre cele mai mari din Grecia şi una dintre cele mai moderne din Europa. Povestiţi-ne puţin, vă rugăm, despre noutăţile din clinică.

Laboratorul de embriologie al Hygeia IVF dispune de tehnologie şi echipamente de ultimă oră, şi se bazeză pe cele mai stricte standarde internaționale de siguranță. Vorbim despre tehnologia time lapse, adică incubatoare cu camere microscopice digitale integrate. Embrionii sunt fotografiaţi la fiecare 5 – 10 minute şi analizaţi cu ajutorul unui software special, astfel încât specialiştii primesc informaţii în mod constant despre de evoluţia a acestora, iar embrionii nu mai iau contact cu mediul extern. De asemenea, dispunem de un sistem specializat de purificare a aerului în laboratorul de embriologie, astfel încât acesta să nu fie contaminat cu agenţi patogeni, substanţe volatile şi microparticule.

Un alt aspect important este sistemul RI Witness, un sistem electronic de monitorizare, ce utilizează identificarea prin radiofrecvenţă, pentru a urmări şi identifica eficient ovocitele, sperma şi embrionii fiecărui cuplu în parte, asigurând acurateţea şi siguranţa procedurilor, evitând posibilele erori umane.

Ne mândrim şi cu cel mai recent sistem de inteligență artificială, instalat în laboratorul de embriologie, ce selectează cu acuratețe cel mai potrivit embrion pentru embriotransfer, crescând astfel șansa unei sarcini şi analizând, în special, imaginile embrionilor de ziua 5.

Care sunt principalele cauze ale infertilităţii, atât de cauză feminină cât şi masculină?

Există mai multe cauze ale infertilităţii. De la patolgiile feminine – calitatea ovocitelor, lipsa ovulaţiei, endometrioză, probleme imunologice, trombofilii, afecţiuni ale glandei tiroide, obezitate până la patologiile masculine, respectiv calitatea spermei, care se pare că a fost afectată, cel puţin din observaţiile noastre, de radiaţiile de la Cernobîl, mai ales dacă vorbim despre pacienţii care au fost concepuţi sau născuţi în acea perioadă, obervându-se un procent ridicat de fragmentare a ADN-ului. Şi, bineînţeles, şi stilul de viaţă are un impact semnificativ. Fiecărui cuplu i se vor recomanda analize şi investigaţii personalizate, în funcţie de istoricul medical.

În principal, se recomandă analizele hormonale, AMH-ul, cariotipul de cuplu, histeroscopia, histerosaplingografia, spermograma, spermocultura, testul halosperm, adică analiza de fragmentare a ADN-ului. Însă se vor recomanda şi investigaţii suplimentare pentru fiecare cuplu în parte, după o analiză riguroasă.

Multe cupluri din România, şi nu numai, se îndreaptă către clinica Hygeia IVF, datorită ratelor de reuşită ale clinicii. Ce ne spun statisticile în acest sens?

Da, aşa este. Procentul de reuşită este în general de 45% pentru cuplurile care fac fertilizare in vitro cu propriul material genetic, depinzând desigur şi de problemele fiecăruia, iar două din trei cupluri care fac fertilizare in vitro cu material donat (ovocite donate) reuşesc, în procente vorbim de 65 – 75%.

**Când se recomandă procedura de fertilizare in vitro cu ovocite proprii; când se recomandă cea cu ovocite donate?**

Procedura de fertilizare in vitro se recomandă atunci când un cuplu a încercat să conceapă natural, dar fără succes, timp de un an de zile. De asemenea, vârsta peste 35 de ani poate fi un indicator pentru fertilizarea in vitro.

Procedura de fertilizare in vitro cu ovocite donate se recomandă când rezerva ovariană este foarte redusă şi nu se pot obţine embrioni, dacă există defecte de cariotip sau dacă embrionii testaţi au prezentat defecte genetice în două cicluri repetate. Vârsta maximă pentru fertilizarea in vitro cu ovocite donate este de 54 de ani în Grecia, cu aprobare de la Autoritatea de Reproducere Umană Asistată.

În ce priveşte diferenţele de tratament, pentru fertilizarea in vitro cu propriul material genetic, pacienta va face o stimulare ovariană, pe când în cazul procedurii cu ovocite donate, donatoarea este cea care face stimularea ovariană, iar pacienta va urma un protocol de tratament ce pregăteşte organismul pentru a primi embrionul, respectiv a duce o sarcină. Procedura cu ovocite donate este legală şi rămâne anonimă.

Când se recomandă diagnosticul genetic de preimplantare?

Diagnosticul genetic de preimplantare se recomandă atunci când au avut loc mai multe implantări cu pierderi de sarcină, mai ales dacă pacientele nu suferă de trombofilie sau de probleme imunologice. În astfel de cazuri se recomandă testarea embrionilor.

Multe cupluri de tem de eventualele greşeli despre care au auzit că se pot întâmpla în laboratoarele de embriologie. Ce se întâmplă în laboratorul Hygeia IVF şi care sunt măsurile luate pentru evitarea greşelilor?

După cum spuneam anterior, dispunem de un sistem foarte bine pus la punct pentru a evita astfel de probleme. Este vorba despre un card personalizat cu cod de bare pentru fiecare cuplu în parte, ce se numeşte martor electronic – sistemul RI Witness.

Pe acest lung drum al infertilităţii, pe lângă profesionalism, cuplurile au nevoie şi de empatie. Cât de importantă este empatia medicilor, embriologilor, a întregii echipe?

Drumul infertilităţii este unul foarte greu, este nevoie de foarte multă emaptie din partea întregii echipe. Fiecare membru are un rol bine definit, ne ocupăm personal de fiecare cuplu în parte şi suntem în slujba pacienţilor. În medicină, dar nu numai, succesul şi reuşitele sunt parte dintr-un întreg. De la recepţie, asistente, anestezişti, embriologi şi până la coordonatori, fiecare se dedică profesiei şi pacienţilor.

Cuplurile din toată lumea se bucură de grija şi atenţia coordonatorilor noştri. Pacienţii care vin din România ţin legătura cu Luminiţa Constantin Tsakoniati sau mătuşica Lumi – aşa cum o cunoaşte toată lumea în clinică, ea fiind cea care îi ajută să se acomodeze, le urmăreşte protocolul de tratament şi monitorizare stabilit împreună cu echipa şi se asigură că totul merge conform planului pe toată perioada şederii cuplului la noi în ţară. În plus, rămâne în contact telefonic cu pacientele pe toată durata sarcinii, le încurajează şi sfătuieşte. A pus bazele unei frumoase comunităţi, pe care a format-o în timp, prin muncă şi dedicare.

Mai ştiţi câte cupluri aţi făcut fericite de-a lungul carierei dumneavoastră, le-aţi numărat?

Da, peste 2000 de cupluri.

Este ceva ce nu v-am întrebat şi aţi vrea să adăugaţi?

Singurul lucru pe care aş vrea să-l adaug este că încurajez cuplurile să continue pe acest drum, va exista finalul fericit. Cea mai mare satisfacţie a mea este zâmbetul lor cand îşi ţin copiii în braţe, pozele pe care le primesc, vizitele pe care mi le fac împreună cu cei mici. Keep going!