Interviu dr. Konstantinos Koutsioukis

Medic specialist dermato-venerologie cu supraspecializare în chirurgia dermatologică, doctor în medicină, Konstantinos Koutsioukis este membru al Societății Române de Dermatologie (SRD) și al Societății Române de Medicină Estetică și Dermatologie Cosmetică și Chirurgicală (SRME), dar și al Academiei Europene de Dermatologie și Venerologie (EADV), al Societății Americane pentru Chirurgie Mohs (ASMS) și al Ligii Internaționale de Chirurgie Dermatologică și Estetică (DASIL), printre multe altele. De naționalitate greacă, a învățat și practicat medicina în România, unde a ales să își contureze, în cele din urmă, cariera de succes. Aici și-a văzut visul împlinit: a pus bazele propriei clinici, Dermashape, recunoscută pentru practicarea microchirurgiei Mohs. Și cu toate că a transformat întreaga experiență medicală într-un business, consideră că medicina nu se face contracronometru decât atunci când o impun situațiile urgente.

Revista Galenus: Oriunde în lume, cariera de medic presupune multă pregătire încă dinainte de facultate, cu ani de studiu continuu, eforturi și sacrificii, până la primele succese. Ce v-a determinat să alegeți medicina, dermatologia și România?

Ca în cazul multor adolescenți, și pentru mine a contat mult sfatul părinților, care m-au îndrumat în primul rând spre o profesie liberă, conform spiritului familiei, și apoi spre medicină. Ca atare, m-am pregătit încă din primul an de liceu pentru domeniul medical. Tatăl meu a considerat România o oportunitate pentru a urma facultatea. Și așa am ajuns aici. După absolvire, am ales dermatologia pentru că mi s-a părut o specialitate ce putea fi practicată în mediul privat fără o logistică integrală „de spital”, visul meu fiind încă de atunci să am propria clinică. De asemenea, în alegerea specialității și conturarea carierei mele în domeniu au contribuit și domnul profesor Ioan Nedelcu, domnul profesor Dan Forsea, domnul conferențiar Cătălin Popescu și doamna doctor Mihaela Leventer, care mi-au inspirat încrederea că fac alegerea potrivită.

Am rămas în România bazat pe intuiție și pe dorința de a demonstra familiei că mă pot descurca și singur. Nu a fost ușor, dar atunci a început, practic, viața mea de adult. A contat și faptul că, în România, era abia la început practica privată și am dorit să dezvolt aici clinica pe care, după câțiva ani, am și deschis-o.

Cu o vastă experiență profesională și ca membru al Academiei Europene de Dermatologie și Venerologie, al Societății Americane pentru Chirurgie Mohs, al Ligii Internaționale de Chirurgie Dermatologică și Estetică, printre altele, care sunt pașii de urmat de către orice tânăr medic pentru a ajunge la o asemenea recunoaștere, care atrage, de la sine, succesul?

Pasiunea și dedicația pentru această profesie și învățarea continuă, deschiderea pentru tot ce este nou, acumularea de informații din surse prestigioase și, nu în ultimul rând, smerenia. Aceștia sunt pașii de urmat de către orice tânăr medic și recunoașterea va veni, cu siguranță. Succesul nu se măsoară neapărat prin apartenența la asociații profesionale, ci prin creșterea profesională pe care, în primul rând, o observi tu, apoi cei din jur, printre care și cei cu o poziție profesională care permite recomandarea ta. Acești pași atrag de la sine șansa de a deveni membru în prestigioase academii și societăți internaționale. Vorbind despre chirurgia Mohs, aceasta era la început în România în momentul în care am început eu să practic această profesie. M-a interesat foarte mult și am investit mult efort pentru a o putea practica, pentru a o stăpâni și, în cele din urmă, pentru a fi recunoscut pentru rezultatele mele în domeniu.

Dezvoltarea profesională este un aspect continuu în activitatea pe care o desfășurați. Cum faceți acest lucru?

Este esențială informarea continuă din surse de specialitate, precum și participarea la congrese și conferințe în care sunt prezentate noutățile din domeniu. La fel de importantă este și comunicarea permanentă cu colegii de breaslă care doresc să împărtășească din experiența și inovațiile lor.

Cunoașteți atât mediul privat, cât și sistemul de stat din România, dat fiind rezidențiatul pe care l-ați urmat la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București. De asemenea, ați avut ocazia să treceți pragul prestigioaselor Universități Philadelphia și Johns Hopkins din Baltimore, S.U.A. Sunt sau nu diferențe?

Firește că sunt diferențe. Și nu doar culturale, dar și de management medical. În S.U.A. am fost impresionat (nu neapărat pozitiv) de faptul că principiul care îi guverna era eficiența, înțeleasă ca maximum de rezultat în minimum de timp alocat pacientului. Eu nu sunt un adept al acestei abordări, nu cred că medicina se face contracronometru, cu excepția situațiilor de urgență care impun asta. Chiar dacă este un business, eficiența de tip venit – costuri nu cred că se aplică similar altor domenii. La noi, în medicină, „obiectul” profesiei este omul și sănătatea lui, nu o mașină care trebuie construită în cel mai scurt timp, cu piese cât mai puțin costisitoare. Și pacienții din S.U.A. sunt diferiți, au o atitudine cu care eu nu sunt obișnuit. Eu am apreciat extraordinar pacienții întâlniți la Spitalul Militar, erau oameni cu mult bun simț și respect față de actul medical. La fel sunt și pacienții pe care îi am la clinica mea; acest lucru mă ajută să îmi fac meseria cu dedicație și încredere.

Inovațiile, dar și investițiile din sistemul privat au permis, în ultimii ani, realizarea intervențiilor chirurgicale complexe în ambulatoriu. Cât timp economisește astfel medicul în favoarea pacientului?

În specialitatea mea, două inovații au fost esențiale pentru a putea opera în regim ambulatoriu: anestezia locală și antibioterapia. În felul acesta, se scutesc bani (prin eliminarea spitalizării), dar cel mai mare efect pozitiv se contorizează când vine vorba de pacient, mai exact de confortul acestuia. În aceeași zi, după intervenție, se poate afla în confortul căminului său.

Ați pus bazele unei clinici dermatologice moderne, care propune pacienților soluții individualizate – atât oncologice, cât și estetice – pentru toate tipurile de probleme ale pielii, părului și unghiilor. Este Dermashape un vis devenit realitate sau, altfel spus, ați visat vreodată să profesați în propria clinică?

Așa cum am precizat din primele rânduri ale interviului, acesta a fost visul meu încă de la absolvirea facultății. Da, Dermashape este un vis împlinit. Aici am satisfacția executării actului medical conform conștiinței și principiilor mele.

Ce aduce nou microchirurgia Mohs, recomandată în special în cazurile în care tumora este localizată într-o zonă delicată?

În cazul tumorilor primare, microchirurgia Mohs redă capacitatea de a îndepărta minimum de țesut, reușindu-se astfel o reconstrucție mai ușoară. În cazul tumorilor recidivante, Mohs favorizează îndepărtarea în totalitate a țesutului bolnav, în condiții de siguranță pentru pacient.

Date fiind cele peste 500 de intervenții Mohs, precum și miile de pacienți care au trecut prin mâna dumneavoastră, ați avut vreodată un moment în care ați vrut să renunțați?

Rar, dar au fost câteva momente când m-am gândit că poate mai bine ar fi să fac altceva. Când ești foarte implicat în profesie, poate fi dificil să asiguri și un echilibru cu familia. De asemenea, în cazuri dificile, stresante, nu este ușor să manageriezi relația cu pacientul. Tensiunea creată în astfel de situații te poate face sa îți pui unele întrebări.

Cum reușiți să clădiți o relație medic – pacient bazată pe încredere și respect?

Cu deschidere, empatie și, foarte important, prin colaborare onestă. Practic, lucrăm împreună pentru a obține cel mai bun rezultat pentru pacient. Eu nu sunt Dumnezeu, nu știu precis soluția perfectă pentru fiecare și nu întotdeauna același tratament dă rezultate identice la doi pacienți. De aceea, am nevoie de colaborarea pacientului.

Aveți vreun caz care v-a impresionat mai mult decât oricare altul?

Cel mai mult mă impresionează cazurile serioase (tumori) la copii. Devin extrem de vulnerabil pentru că mă revoltă situația. Inocența celor mici este inegalabilă și nu pot înțelege cum de se întâmplă așa ceva unui copil.

Chiar dacă avem progrese importante în dermatoscopie și reconstrucții cutanate, rămâne prevenția soluția salvatoare în tratarea cancerelor pielii?

Desigur. Faptul că au crescut șansele pentru depășirea unei situații medicale sau obținerea unor rezultate mai bune decât în trecut nu reduce cu nimic importanța prevenției.

Cum sună viitorul în dermatologie? La ce noutăți ne putem aștepta în curând?

În general, dermatologia va ține pasul cu inovația în medicină. Genetica va aduce revoluții și în această specialitate. Mutațiile genetice vor fi tratate cu terapie biologică.