Interviu dr. Ozana Moraru

Aveți o experiență chirurgicală extraordinar de mare. Care sunt intervențiile chirurgicale pe care le realizați cel mai des (există vreuna „preferată”)?

Cea mai frecventă operație oculară, atât în clinica noastră, cât și în lume, în general, este operația de cataractă. Noi operăm foarte multe cazuri, de la cele oarecum „standard”, până la cele mai complicate; eu, personal, operez cam 10-12 cazuri pe zi, cinci zile pe săptămână – deci, într-adevăr, un număr mare. Însă, operația mea preferată este transplantul de cornee, atât cel perforant – în care am o experiență de aproape 20 de ani – cât și transplantele lamelare, care sunt mai recente la nivel mondial, dar pe care le practicăm și noi cu succes de trei ani.

Care sunt cele mai noi tehnici în ceea ce privește operația de cataractă?

Tehnica operatorie care a revoluționat ultimii 5-6 ani în chirurgia cataractei este tehnica FLACS (FamtoLaser Assisted Cataract Surgery); este vorba de o perfecționare a tehnicii anterioare, cea prin facoemulsificare (cu ajutorul energiei ultrasonice), prin realizarea de către energia FemtoLaser a primei jumătăți a operației; acest lucru asigură o precizie maximă acestor timpi operatori, mult superioară celei manuale, din tehnica anterioară; în plus, faptul că energia laser înlocuiește parțial energia ultrasonică, aduce mai multă siguranță operației, scăzând riscul afectării structurilor oculare (în special a corneei), de către ultrasunete, cum era în tehnica anterioară.

Care este aportul tehnologiei în ceea ce privește intervențiile chirurgicale oftalmologice de astăzi, care sunt beneficiile?

Despre tehnologia FemtoLaser în operația de cataractă tocmai am amintit mai sus, dar putem continua cu alte operații în care această tehnologie are un aport substanțial – în primul rând, în transplantul de cornee, unde FemtoLaserul secționează cu mare precizie atât corneea „donorului’ (grefonul), cât și a „primitorului”, respectiv a pacientului. Aceste „tăieri” se fac după mai multe variante de design, în funcție de afecțiune, tocmai pentru a păstra cât mai mult țesut sănătos și a transplanta cât mai puțin țesut de la donor (acesta fiind încărcat cu potențial de respingere mai mare, cu cât este transplantat în cantitate mai mare) – lucru care nu se poate face decât cu FemtoLaserul, nu și cu trepanele manuale din varianta „clasică” de transplant. Pe lângă tehnologia FemtoLaser, sunt numeroase alte tehnologii inovatoare în intervențiile oculare, cum ar fi tomografia intraoperatorie live sau sistemele de ghidaj computerizat în implantarea cristalinelor artificiale „premium” (torice și multifocale).

Ați făcut peste 2.000 de transplante de cornee. Ce presupune această intervenție?

Transplantul de cornee este o intervenție chirurgicală prin care se înlocuiește corneea bolnavă a pacientului cu o cornee preparată în bănci specializate de țesuturi și organe – în cazul acesta, de la bănci de cornee – fiind luată de la persoane decedate, care îndeplinesc anumite condiții medicale și oculare. Există două tipuri mari de transplante de cornee: transplantul perforant și cel lamelar, anterior sau posterior. În transplantul perforant se taie circular pe 360 de grade și în toată grosimea corneea bolnavă a pacientului și se înlocuiește cu corneea-donor, preparată tot în toată grosimea ei, cu toate cele cinci straturi ale corneei umane. În acest transplant, corneea se suturează pe 360 de grade, cu 16-24 de fire, care pot determina un astigmatism mare, ce nu scade decât după scoaterea firelor, respectiv, după cel puțin un an de la operație.

Dimpotrivă, transplantul lamelar implică eliminarea strict doar a straturilor bolnave ale corneei pacientului și înlocuirea cu straturile corespunzătoare de la donor; acest lucru determină un risc mai mic de respingere, tocmai pentru că se transplantează o cantitate mult mai mică de „țesut străin”. Când este afectată numai partea anterioară a corneei, se tranplantează numai acea parte, operația numindu-se „transplant lamelar anterior”; când este afectată partea din spate a corneei, se va realiza un „transplant lamelar posterior”; acesta din urmă are avantajul unei incizii de doar 3 mm, care se suturează cu 2-3 fire ce se scot foarte repede, astfel că vederea și recuperarea funcțională a pacientului se realizează mult mai repede decât în transplantul perforant.

Apropo de transplantul de cornee, cât de importantă este educarea pacientului pentru a accepta să i se preleveze organe ce pot salva vieți?

Este foarte importantă educarea oamenilor pe aceasta temă, pentru a-și da acordul să fie donatori, în eventualitatea în care, din cauza unui accident sau a vreunei afecțiuni letale, vor fi puși în această situație. Importanța acestei educații rezidă tocmai din faptul că, acceptând să fim donatori, putem salva o viață, sau, măcar, vederea unui om.

Ați susținut și sesiuni de chirurgie live. Cum este să aveți atât de mulți ochi „ațintiți” asupra dumneavoastră?

Da, am susținut multe sesiuni de chirurgie live, în multe orașe din țară și din Europa, la cele mai mari congrese de specialitate, unde aveam în auditoriu și câteva mii de colegi oftalmologi din întreaga lume, uitându-se la sesiunea chirurgicală live. Dar nu pot să spun că m-am simțit cumva mai deosebit decât în orice zi obișnuită de muncă, când, în sala de operații te simți ca peștele în apă – deci, în largul tău, relaxat, dar, totuși, foarte atent și concentrat. Este adevărat, nu era sala de operații de „acasă”, nici aparatele, nici microscopul operator, nici chiar scaunul de operații nu erau la fel ca „acasă”, dar, odată cu experiența foarte mare, în toate felurile de cazuri de operații, vine și adaptabilitatea ușoară la toate situațiile de mediu operator.

Participați la foarte multe conferințe și congrese, luați pulsul internațional. Ne ridicăm la nivelul străinătății?

În unele domenii, da, ne ridicăm. Și mă refer aici la nivelul ridicat al operațiilor de cataractă sau de retină, de exemplu. Chirurgia strabismului este efectuată în unele centre din țară, și ea, tot la nivel european. Din păcate, stăm foarte prost la capitolul transplante de cornee, neavând o bancă de cornee în România și fiind, de fapt, un singur centru în țară, care efectuează constant, sistematic și organizat acest tip de operație (dar cu cornee de import, deci, foarte scumpă pentru pacient); de asemenea, stăm prost și la capitolul învățământ de calitate în oftalmologie, cât despre de cercetare, nici nu mai vorbesc…

Cum arată o zi din viața dumneavoastră profesională?

Încep programul în fiecare zi (luni-sâmbătă) la ora 08:00, cu controlul postoperator al pacienților operați cu o zi înainte, după care, în jur de ora 09:00-09:30, încep programul operator; acesta se termină pe la 13:30-14:00, am o scurtă pauză de masă, apoi, fie încep consultațiile cu programări (una sau două zile pe săptămână), fie am ziua de tratamente Laser Yag, fie mai avem lucruri organizatorice de discutat și de pus la punct, sau întâlniri cu diverși parteneri profesionali. Lucrez și sâmbăta, când am doar o oră-două alocate controalelor pacienților operați vineri, precum și cazurilor mai speciale, care necesită controale în plus.

Care considerați că este cea mai mare realizare profesională?

Nu mă gândesc la o anume realizare profesională, ceva punctual și cuantificabil; cred că întreaga construcție, cărămidă cu cărămidă, an după an, a ceea ce se cheamă meseria și profesia mea, încercarea de perfecționare permanentă, încercarea de a avea un an mai bun decât anul trecut, înfruntarea provocărilor date de cazurile foarte dificile, abordarea lor cu ce și cât am putut eu mai bine și neabandonarea niciunui caz formează împreună o „realizare profesională”.

Ce vă place să faceți în timpul liber, cum vă relaxați?

Practic intens echitația și particip și la concursuri ecvestre. Am și o fermă de cai, cuprinzând un club de echitație înregistrat la federația de specialitate, cu cai de înaltă performanță, unde organizăm competiții ecvestre, dar avem și o școală de călărie, cu care ne adresăm celor care doresc sa învețe acest sport deosebit. Îmi ocupă și aceasta o bună parte din timp, energie și resurse materiale, dar antrenamentele mele și călăria propriu-zisă le păstrez strict pentru „sufletul meu”, pentru relaxare și „încărcarea bateriilor”.